1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Târgul ruso-iranian

Cum se manifestă solidaritatea antiamericană? Prin târguri de felul celor încheiate de Rusia cu regimul iranian.

default

Preşedintele Rusiei, Putin, într-o cordială vizită la aiatolahi.

Putin i-a dat regimului iranian o gură de aer – crede ziarul austriac Der Standard. Cotidianul comentează principalul subiect al presei occidentale, în speţă vizita iraniană a liderului de la Kremlin, efectuată în contextul disensiunilor iscate de programul nuclear iranian.

Ziarul vienez semnalează o serie de motive pentru încheierea alianţei dintre Putin şi fundamentaliştii islamici de la Teheran, scriind: „Iranul şi Rusia, care încearcă să-şi refacă fostul prestigiu de actor global, împărtăşesc repulsia faţă de lumea unipolară, codusă de americani”. Dar, avertizează acelaşi cotidian, „iranienii n-ar trebui să-şi facă iluzii cu privire la simpatia ruşilor. Pentru Moscova, ambiţiile nucleare ale Iranului sunt cît se poate de suspecte”. Lui Putin, conflictul atomar cu Teheranul îi oferă însă „un mijloc propice de a se pune în scenă. Pe de altă parte, Moscova s-a pliat întrucîtva presiunilor occidentale, întîrziind livrarea de pile nucleare reactorului atomic iranian construit de ruşi la Busher”.

O opinie similară exprimă şi Neue Zuercher Zeitung. Ziarul elveţian scoate în evidenţă oroarea iscată Moscovei de perspectiva „unor trupe americane concentrate într-o eventuală campanie antiiraniană, la frontierele de sud ale Rusiei”. Kremlinul şi Teheranul mai au şi alte interese comune. Nici ruşilor, nici iranienilor nu le convin tentativele americane „de construcţie a unor conducte de petrol şi gaze care să ocolească teritoriile lor”, relevă observatorul politic din Zuerich.

Daily Telegraph din Londra relevă însă că Putin ar putea „să regrete într-o bună zi jocul” său tactic cu focul iranian. Fiindcă „nici Kremlinul nu vrea ca Iranul să devină o putere nucleară. Cu toate acestea Moscova pune Americii beţe în roate în chestiunea înăspririi sancţiunilor internaţionale impuse Teheranului. Ziarul britanic se întreabă dacă Putin poate fi realmente de acord „ca Iranul, care finanţează terorismul, să intre în posesia bombei atomice”.

Şi Dagens Nyheter din Stockholm îşi exprimă îngrijorarea. Potrivit ziarului suedez, vizita lui Putin e cu atît mai alarmantă, cu cît „trădează ruptura profundă” marcînd relaţiile internaţionale.

Ducîndu-se la Teheran, „Putin a demonstrat că refuză să se alăture cererilor SUA şi multor ţări ale UE de însărprire a sancţiunilor impuse Iranului”, notează şi cotidianul german Nordwest-Zeitung, care presupune că Moscova încearcă să profite economic „de pe urma uriaşelor rezerve de petrol şi gaze iraniene”. Iar ziarul german Frankfurter Runschau scoate în evidenţă triumful rezervat regimului iranian de ţările riverane la Marea Caspică. Fiindcă aceste ţări au declarat la Teheran că nu-şi vor pune la dispoziţie teritoriile pentru o eventuală operaţiune militară americană antiiraniană.

Cu toate acestea, ziarul parizian Le Figaro crede că în centrele puterii iraniene domneşte o oarecare „nervozitate, întrucît preşedintele Bush n-a tranşat încă disputa internă americană” dintre şoimii vicpreşedintelui Cheney, care pledează în favoarea unui atac militar împotriva Iranului, şi porumbeii păcii din jurul Condollezzei Rice.

O amplă nervozitate e detectabilă şi în rîndul comuniştilor chinezi, relevă cotidianul italian La Repubblica din Roma, comentînd virulentele proteste ale regimului de la Beijing faţă primirea lui Dalai Lama, liderul spiritual al tibetanilor, la Berlin şi Washington. Potrivit ziarului, anvergura iritării stîrnite de aceste primiri se explică prin lupta pentru putere care are loc în prezent în interiroiul partidului comunist chinez. Secretar general, al P.C., Hu Jintao, se află în clinci cu aripa dreaptă a formaţiunii şi nu-şi poate permite nici un semn de toleranţă „faţă de subiectul tabu al Tibetului” devreme ce un astfel de semn ar putea da impresia de slăbiciune”.