1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Syriza - sub presiunea extremei stângi

Premierul demisionar Alexis Tsipras are emoţii privind realegerea. Teama este generată şi de nou înfiinţatul partid "Unitate Populară", fondat de fostul membru Syriza Lafazanis. El pledează pentru revenirea la drahmă.

Panagiotis Lafazanis

Panagiotis Lafazanis

Nici nu acceptase bine Tsipras condiţiile de creditare propuse Greciei, că 25 de parlamentari din Syriza părăseau deja partidul, formând un grup propriu în Legislativul elen. "Unitate Naţională" (LAE) se numeşte fracţiunea desprinsă din Syriza, condusă de vechiul comunist Panagiotis Lafazanis. A devenit acum al treilea grup parlamentar ca importanţă şi planifică să devină un actor de vază la alegerile din 20 septembrie. "Nu vrem să fim doar a treia forţă politică, ci ne considerăm ca fiind cea mai sonoră şi percutantă forţă împotriva politicii de austeritate," anunţă Kostas Isychos, unul din liderii LAE în discuţia purtată cu DW. El se referă la referendumul din 5 iulie, la finalul căruia 61 la sută din greci respingeau măsurile de austeritate impuse de creditori. "Atunci, surprinzător de mulţi oameni au spus şi rezultatul nostru la scrutinul parlamentar va fi la fel de surpinzător", mai explică foarte convins Isychos.

Optimismul său nu este însă împărtăşit de toată lumea de la Atena. Extrema stânga va accede în Parlament, în mod sigur, dar nu va fi a treia forţă, crede politologul Levteris Koussoulis. În orice caz, "Unitatea Populară" i-ar putea convinge pe mulţi alegători din tabăra celor care resping măsurile de austeritate şi care îl acuză pe Tsipras de oportunism.

Sondajele nu sunt foarte clare: platforma de stânga creditează nou înfiinţatul partid cu 10 procente, în timp ce postul de televiziune Action24 nu îi acordă mai mult de patru la sută şanse de a convinge la scrutinul din 20 septembrie. La începutul săptămânii, preşedinta Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, şi-a anunţat sprijinul pentru nou înfiinţatul partid LAE. Este de aşteptat ca şi nonagenarul Manolis Glezos, fost lider Syriza, sa intre în rândul noii formaţiuni. Kostas Isychos crede că vor exista şi mai mulţi parlamentari care vor migra spre extrema stângă, mai ales din rândurile Syriza, care au respins sau s-au abţinut la votul în Parlament pe marginea programelor de reformă şi austeritate. Isychos prognozează că migraţia va fi puternică în perioada imediat următoare.

O "cale nouă" pentru Grecia?

"Unitate populară" pledează vehement pentru ruperea relaţiilor cu UE şi FMI, ca şi pentru revenirea la drahmă. Într-un interviu televizat, şeful partidului Lafazanis declara că atât el, cât şi Tsipras au vrut să întrerupă relaţiile cu creditorii, sperând ca Grecia să o ia de la capăt. Dar Tsipras, a mai amintit Lafazanis, s-a răzgândit în ultimul moment şi a semnat tocmai planurile de austeritate pe care le criticase atât de dur în campania electorală. La rândul lui, Tsipras îşi justifică schimbarea de poziţie, spunând că nu a avut altă şansă, după ce lui i s-a pus pistolul la tâmplă şi Grecia a fost atrasă în capcană. Indiferent de cauze, "divizarea Syriza era inevitabilă", comentează politologul Levteris Koussoulis. El adaugă: "Syriza era o uniune de două partide diferite, care pe o perioadă mai lungă de timp au avut ţeluri comune, dar care nu mai pot convieţui astăzi. Ceea ce este bine, pentru ca extremiştii de stânga să îşi arate adevărata faţă şi să îşi declare public susţinerea faţă de drahmă, ca şi simpatia pentru un sistem cvasi-comunist".

Lafazanis va prezenta detalii din programul său politic în zilele următoare. Totuşi, liderul LAE Kostas Isychos a dezvăluit că punctul central al programului va fi independenţa economică a Greciei. Partidul mizează pe agricultură, turism, noi tehnologii şi energii regenerabile. În plus, partidul „Unitate Populară" susţine ştergerea unei părţi din datoriile publice ale Greciei şi o nouă arhitectură a proiectului european. El a criticat preluarea a 14 aeroporturi regionale elene de către consorţiul originar din Frankfurt, Fraport, ceea ce a dus la transformarea Greciei într-un protectorat. Motivaţia lui: „doar prin deschiderea noului Canal Suez, volumul schimburilor comerciale dintre Grecia şi Egipt va creşte de cinci ori. Statul german va fi principalul profitor, dacă va controla aeroporturile şi porturile, practic circulaţia mărfurilor către Europa."