SWIFT: Noile bătăi de cap ale UE cu SUA

În Parlamentul European taberele s-au aşezat în ordine de bătaie. Deputaţii tuturor fracţiunilor, indiferent că este vorba de liberali, de social-democraţi, de ecologişti sau, mai nou, de creştin democraţi - cu toţii vor să voteze împotriva acordului SWIFT. Deputatul popular Markus Ferber, membru al Uniunii Creştin Sociale din Bavaria a explicat: "Au oare dreptul americanii să verifice orice tranzacţie bancară între ţări din Europa, pentru a vedea dacă nu a avut loc o finanţare a terorismului? Noi credem că nu. Sunt o serie de chestiuni rămase fără răspuns, în privinţa protecţiei datelor, în privinţa stocării acestor date. Nu este clar după cât timp vor fi şterse datele şi ce alte instituţii au acces la ele."

Totuşi, înainte ca acordul să fie invalidat de Parlament, el este pus provizoriu în aplicare începând de astăzi. "Acordul este pus în aplicare", spune eurodeputatul ecologist Philipp Albrecht, care subliniază că documentul nu poate intra în vigoare fără acordul Parlamentului. Când dă această explicaţie, în ochii săi se poate vedea bucuria apropiatei invalidări a acordului. În cursul prezentei proceduri, devine clară noua putere a Legislativului european, după intrarea în vigoare, la 1 decembrie 2009, a Tratatului de la Lisabona. Acest tratat de reformă a instituţiilor europene le conferă eurodeputaţilor dreptul de a supune la vot acordul SWIFT.

De teamă că Parlamentul va respinge acordul, miniştrii de Interne ai ţărilor UE l-au semnat în mare grabă, cu doar căteva zile înaintea datei de 1 decembrie 2009. Din perspectiva Parlamentului, aceasta a fost o primă mare greşeală, şi deputaţii au început să facă presiuni. Ca răspuns la protestele legiuitorilor, preşedinţia suedeză a UE a comunicat: "Acordul va intra în vigoare abia după ce Parlamentul îl va fi votat". Parlamentul însă a primit oficial textul acordului abia la începutul săptămânii trecute, pe 26 ianuarie - mult prea târziu pentru ca votul să se poată desfăşura înaintea datei de 1 februarie. Întârzierea a fost motivată prin incapacitatea de a traduce mai rapid textul în toate limbile oficiale ale UE. Aceasta a fost cea de-a doua mare greşeală, apreciază eurodeputaţii. Eurodeputatul liberal Alexander Alvaro a declarat: " Lipsa traducerilor este de neconceput. Ne întrebăm dacă miniştrii de Interne ai celor 27 de ţări au semnat cu toţii versiunea în limba engleză sau cea în limba franceză. Sunt convins că mulţi dintre ei stăpânesc câteva limbi străine, dar să nu semnezi în limba ta maternă un acord atât de complex? M-aş mira să fie aşa. Noi credem că invocata lipsă a traducerilor este mai degrabă o manevră."

Întrebată în legătură cu această situaţie, preşedinţia spaniolă a Consiliului European a evitat să ia atitudine. Săptămâna trecută s-a desfăşurat o dezbatere pe această temă în cadrul Comisiei pentru Afaceri Interne. La dezbatere a participat şi Jonathan Faull, director general al acestei Comisii, numărul doi după comisarul european pentru Afaceri Interne. Dezbaterea a fost foarte aprinsă şi Faull a anunţat, surprinzător, din dorinţa de a calma spiritele, o nouă analiză privind importanţa acordului SWIFT şi a protecţiei datelor. Rezultatul analizei va fi prezentat pe 10 februarie, a anunţat Faull. Tot atunci, Comisia pentru Afaceri Interne va relua în dezbatere acordul SWIFT. Timpul este din nou foarte scurt şi nu este clar dacă eurodeputaţilor le va fi permis să lectureze raportul post-analiză, acesta fiind secret.

Autor: Christoph Proessl / Ioachim Alexandru
Redactor:Rodica Binder