1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Suveranismul şi reforma Justiţiei

România intră în campania electorală cu o gravă problemă nerezolvată, care menţine mecanismul de supraveghere al UE. Va fi subiectul acesta abordat frontal în campania electorală?

default

PSD şi-a lansat programul politic, dar nu a fost clar pe ce anume va pune accentul. Sub raport economic PSD propune un program liberal, aşadar nu va putea capta atenţia electoratului. (În retorica de campanie va fi vorba probabil mai mult de sărăcie şi “polarizare socială”, dar programul ca atare nu este esenţial diferit de programul guvernului actual).

Poate tocmai de aceea Mircea Geoană a simţit nevoia să aducă în discuţie un subiect mai palpitant şi a vorbit de limitarea puterii preşedintelui Traian Băsescu. Alin Teodorescu a conturat ideea susţinînd că la viitoarele alegeri lupta se va da între “democraţia reală” şi “tendinţele dictatoriale”.

PSD şi-a propus, pesemne, să provoace pe democrat-liberali pe tema rivalităţii dintre “parlamentarism” şi “prezidenţialism”, sperînd că, fără Traian Băsescu ca protagonist, aceştia nu vor reuşi să fie convingători.

PDL si-a lansat la rîndul său programul şi a rămas consecvent cu linia liberală din 2005. Subiectul economic fiind aşadar neutru din punct de vedere electoral PDL va insista mai mult asupra reformei constituţionale, dar ca să fie convingător ar trebui să spună, de pe acum, fără ambiguităţi dacă este “parlamentarist” sau “prezidenţialist”.

Mai rămîne, în fine, un subiect vital nu doar pentru societatea românească privită separat, dar şi pentru viitorul României în UE: reforma Justiţiei. La acest capitol poziţiile partidelor sînt însă ezitante şi nu e clar cîtă importanţă va fi acordată subiectului.

Senatorul UDMR, Peter Eckstein, a cerut, joi, PNL-ului să se delimiteze de PSD, care ar fi la originea acelui vot din Comisia juridică a Senatului privind modificarea modului prin care sînt numiţi şi revocaţi procurorii anticorupţie. (În realitate deputaţii şi senatorii UDMR au luptat mult împotriva reformei Macovei şi pentru schimbarea acestor reguli, senatorul Frunda Gyorgy fiind chiar autorul unui proiect de lege în acest sens).

În orice caz, senatorul Peter Eckstein, care a adoptat postura unui semi-dizident, a avut meritul că a atras atenţia asupra acestui subiect care părea să rămînă monopolul preşedintelui Traian Băsescu.

Dar întrebarea este dacă acest subiect al reformei Justiţiei şi monitorizării pe care o face UE va deveni subiect central de campanie electorală.

Se poate remarca că subiectul este dificil în planul nebulos al sentimentelor colective, acolo unde se decid multe campanii politice.

În toamna lui 2004 Traian Băsescu a cîştigat alegerile cu un discret mesaj suveranist, sugerînd că Guvernul Năstase a vîndut distribuţia gazelor unor mari companii franceze şi germane ca să primeacă în schimb un tratament politic indulgent.

Acum însă mesajul suveranist a fost preluat cu maximă hotărîre de PSD şi PC, care contestă fără ocolişuri Comisiei Europene orice autoritate în ce priveşe reforma judiciară din România.

Aluzia aceasta la suveranitatea şi demnitatea naţională (teren foarte sensibil acum după scandalul românilor din Italia) ar putea funcţiona din nou, chiar dacă, de astă dată, lucrează împotriva reformelor democratice. Pentru PDL subiectul pare să fie aşadar riscant, cu atît mai mult cu cît fără Monica Macovei nu va fi suficient de convingător.

Iată motive pentru care tocmai subiectul cel mai important al momentului ar putea să fie lăsat pe planul al doilea.