1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Surîsul Papei şi forţa credinţei

Întrebarea repetată pînă la saturaţie dacă Papa Benedict al XVI-lea va putea să cucerească inimile tinerilor sosiţi să-l aclame la Köln a primit un răspuns indubitabil: DA! O performanţă pe care Suveranul Pontif a realizat-o pe un teren în care predecesorul său Papa Ioan Paul al II-lea obţinuse victorii fără precedent în relaţiile cu credincioşii şi cu mass media, scrie azi DIE WELT, la o zi după sosirea „Papei Benedetto” cum îl aclamau tinerii, pe aeroportul Köln-Bonn.

Papa Benedict al XVI-lea, salutînd pelerinii de pe malurile Rinului, la Köln

Papa Benedict al XVI-lea, salutînd pelerinii de pe malurile Rinului, la Köln

Entuziasmul tinerilor şi al mulţimii a atins cote paroxistice – constată FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND - cotînd fenomenul drept un nou punct culminant al „papamaniei”. Oricum, reacţia credincioşilor şi mirenilor, a tinerilor şi a celor vîrstnici faţă de Benedict al XVI-lea este pe deplin justificată constată ziarul citat, precizînd că deja de la instalarea sa în Sfîntul Scaun cardinalul Ratzinger a contrazis falsa imagine care-i fusese atribuită. Cît despre entuziasmul mulţimii – acesta a fost provocat şi de accentele cît se poate de limpezi pe care le-a conţinut discursul şi atitudinea papei. Smerenia şi gratitudinea şi-au aflat expresie în cuvintele sale. Iar programul la Köln, care include şi vizitarea unei sinagogi şi dialogurile cu reprezentanţii altor confesiuni religioase, subliniază demonstrativ disponibilitatea dialogului ecumenic.

Discursul Papei Benedict al XVI-lea face şi obiectul unui comentariu apărut în KIELER NACHRICHTEN. Referindu-se la vocaţia teologală a papei, cotidianul din nordul Germaniei subliniază elogiul pe care Supremul Pontif l-a făcut bucuriei de a trăi, fericirii şi credinţei în Dumnezeu. Doctrina lui Joseph Ratzinger devenit ... papa „Benedetto”, rezidă nu doar în datoria faţă de cruce, smerenie şi căinţă, ci şi în forţa fericirii, a încrederii, a iubirii. Poate această nouă lumină ce răzbate din prezenţa şi cuvintele Papei, explică şi entuziasmul şi beatitudinea pe care Germania le cunoaşte de cînd la Köln, Bonn şi Düsseldorf se desfăşoară „Zilele mondiale ale tineretului”, scrie ESSLINGER ZEITUNG.

Starea de spirit generată de Papa Beneidct al XVI-lea este contagioasă, notează pînă şi circumspectul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG care plasează în sfera miracolului euforia şi entuziasmul acestor zile într-o Germanie prizonieră a materialismului, obsedată de pierderea bunăstării. Nimeni nu ar trebui să bagatelizeze evenimentele de la Köln, conchide ziarul citat, iar tabloidul BILD scrie că starul acestor zile nu este Papa, ci forţa credinţei pe care el o răspîndeşte. Editorialistul acestui cotidian de mare tiraj pe care-l citesc şi parlamentarii în pauzele sau în timpul dezbaterilor, adaugă un amănunt legat şi de persoana Papei Benedict al XVI-lea, faptul că deşi este un bărbat, atitudinea sa binevoitoare, timidă, rezervată are şi o vibraţie maternă, protectoare .

Iar de la Roma CORRIERE DELLA SERA vede în Benedict al XVI-lea un continuator al Papei Ioan Paul al II-lea dar unul care pune mai mult preţ pe discurs decît pe gesturi. Vizita în Germania, scrie acelaşi ziar, ne va dezvălui mai mult despre persoana Papei decît primele patru luni ale pontificatului său.Tot de la Roma LA REPPUBLICA scrie: „Rinul arăta ieri precum Gangele cu sute de mii de tineri pe malurile sale, cu alţi cîţiva mii în apă pînă la brîu, salutîndu-l pe Papa Benedict al XVI-lea care, aidoma unui nou Lohengrin, era purtat de un catamaran spre Dom pentru a-şi răspîndi învăţătura. Doar Kölnul, metropolă a bunei dispoziţii, a carnavalului, legată de originile ei romane şi animată de fantezia renană putea înscena atît de bine prezenţa Papei, una din cele mai spectaculoase din istoria celor 20 de ediţii ale „Zilelor mondiale ale tineretului”.

Săptămînalul DIE ZEIT publică cu prilejul „Zilelor mondiale ale tineretului” şi a prezenţei Papei în ţinuturile renane şi un dialog amplu şi extrem de incitant sub titlul interogativ „Sunt creştinii politicieni mai buni”? între preşedintele Bundestagului, Wolfgang Thierse, şi ministrul italian al culturii Rocco Buttiglione, filozof, erudit, spirit conservator, unul din apropiaţii Papei Benedict al XVI-lea şi dintre prietenii buni ai Germaniei în Italia.

Să revenim însă şi la politica de zi cu zi. O veste proastă pe care tocmai politicienii par a o bagateliza în mod cu totul regretabil este cea a iminenţei unei pandemii: gripa aviară. TAGESSPIEGEL din Berlin insistă asupra necesităţii cooperării internaţionale dar şi a eforturilor naţionale în combaterea acesteia prin producţia sporită de vaccinuri. FRANKFURTER RUNDSCHAU se opreşte asupra măsurilor politice concrete adoptate deja. Înaintînd dinspre China spre Siberia şi apropiindu-se de Europa, gripa aviară stîrneşte mai multă teamă decît manevrele militare chino-ruse, comentate şi acestea azi în ziarele din Germania. LANDESZEITUNG avansează ideea că aceste manevre îi pot stîrni unul diplomat cu experienţă amintiri legate de perioada războiului rece. Odată cu sfîrşitul confruntării dintre cele două blocuri, fronturile au devenit difuze, vechile alianţe se dizolvă altele noi se încheagă. Manevrele militare ruso–chineze nu constituie încă un pact între urs şi dragon, dar ele schiţează intenţia de a reteza ghearele vulturului american. Armonia subită dintre dragon şi urs va dura doar atît cît timp Peking-ul se va limita la a-şi menţine paşnic doar statutul de imperiu de mijloc. Un conflict militar în jurul Siberiei - plină de zăcăminte naturale - nu este exclus. Alianţa ruso-chineză este destul de explozivă.

  • Data 19.08.2005
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B146
  • Data 19.08.2005
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B146