1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Superputerea cu puteri sleite

Discursul preşedintelui Barack Obama în plenul Adunării Generale a Naţiunilor Unite este o probă suplimentară a influenţei pierdute de SUA.

default

Barack Obama, în timpul discursului de la ONU

Barack Obama este, de felul lui, un optimist. Aşa a şi sunat discursul rostit, la New York, vorbind, între altele, despre o lume în care "activităţile războinice" pierd teren. E drept că "primăvara arabă" a deschis calea unor evoluţii democratice greu de imaginat, în urmă cu puţine luni.

Dar la fel de adevărat este faptul că răsturnările din nordul Africii s-au produs fără implicarea Statelor Unite. Dimpotrivă. Preşedinţia americană a tărăgănat nepermis de mult trecerea de partea demonstranţilor din Egipt şi Siria.

Ce diferenţă între primirea făcută anul acesta şefului Casei Albe şi entuziasmul de acum doi ani! În covârşitoare măsură, schimbarea este urmarea poziţiei americane în privinţa evoluţiilor din Orientul Mijlociu. Anul trecut, optimistul Obama se arăta convins că la următoarea Adunare Generală, palestinienii vor fi acceptaţi în familia ONU.

Ceea ce, desigur, nu se va întâmpla, în ciuda baletului diplomatic intens derulat în dosul culiselor. Şi nu se va întâmpla tocmai pentru Statele Unite vor recurge la dreptul lor de veto în Consiliul de Securitate al ONU.

Obama UN

"Familia" ONU

Sigur, pentru îngheţarea negocierilor de pace dintre israelieni şi palestinieni, vina nu îi aparţine exclusiv preşedintelui Barack Obama. Dar şeful Administraţiei de la Washington a făcut greşeli - a luat, în raporturile cu ambele părţi implicate în diferend, decizii pe care a trebuit să le retracteze, pierzându-şi influenţa asupra fiecărei tabere.

Diplomaţii încearcă, în acest moment, să găsească o cale de a rezolva, în egală măsură, şi onoarea preşedintelui Mahmud Abbas, care să poată depune o cerere de admitere a Palestinei în Adunarea Generală, şi orgoliul israelian, prin formularea cererii palestiniene în aşa fel încât ea să nu necesite o supunere imediată la vot.

Ar fi o platformă favorabilă întoarcerii celor două entităţi în stare de beligeranţă la masa tratativelor. În mod interesant, la acest proiect diplomatic, vioara întâi par a fi europenii. America, superputerea de la care se aştepta rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu, nu mai este - singură - în stare să o facă.

Autor: Christina Bergmann /icş
Redactor: Petre M. Iancu

Vă mai recomandăm