1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

"Sunt un om bogat: am trei ţări şi trei limbi..."

Scriitorul Dieter Schlesak a fost distins cu premiul Maria Ensle al fundaţiei pentru Artă a landului Baden-Württemberg pentru întreaga sa activitate literară.

default

Un spirit mereu tânăr, care se sustrage tuturor categoriilor fixe şi îşi surprinde cititorii de fiecare dată: acesta este laureatul premiului Maria Ensle al anului 2007, Dieter Schlesak. Fundaţia pentru Artă a landului

Baden-Württemberg i-a acordat acestei fascinante voci literare transilvănene prestigioasa distincţie pentru întreaga operă.

Autorul născut în 1934 la Sighişoara s-a remarcat în cele mai diferite domenii ale universului literar şi cultural: a publicat volume de poezii precum „Lippe Lust. Poesia erotica” sau „Herbst Zeit Lose” şi eseuri despre lumea din est şi vest, dar şi despre realităţile româneşti, de pildă volumul „Wenn die Dinge aus dem Namen fallen” dedicat evenimentelor din decembrie 1989, publicat în traducere română în 1998 cu titlul „Revolta morţilor”. Printre altele, Schlesak a redactat eseuri şi emisiuni radiofonice despre psihatrie, religie, parapsihologie şi istoria artei. Acest spirit universalist a contribuit şi la familiarizarea cititorilor din spaţiul de limbă germană cu poeziile lui Nichita Stănescu prin traducerile sale literare.

Rănile cele mai adânci ale secolului 20

Romanele autorului transilvănean au reuşit să fascineze cititori din ţări şi spaţii culturale diferite, abordând cu mult curaj rănile cele mai adânci ale secolului 20 – de pildă în tulburătorul roman cu caracter documentar „Capesius, farmacistul de la Auschwitz”, apărut în 2006. Farmacistul Viktor Capesius din Sighişoara, un personaj real, ajunsese în lagărul de exterminare Auschwitz ca ofiţer al trupelor SS, unde şi-a trimis mai mulţi compatrioţi evrei în camerele de gazare. În acest roman apar, printre altele, materiale autentice din procesul intentat farmacistului după eliberarea lagărelor de concentrare. Cartea se bazează şi pe interviurile pe care autorul însuşi le-a realizat cu bătrânul Viktor Capesius în 1978 la Göppingen. „Capesius, farmacistul de la Auschwitz” apare în 2008 în variantă română la editura Polirom, în traducerea Mariei Irod, şi va fi publicat concomitent şi în versiunea italiană. Astfel, cartea va ajunge la cititorii din cele trei spaţii culturale care l-au marcat cel mai mult pe autor. Dieter Schlesak a emigrat în Germania în 1969 şi s-a stabilit în Italia în 1973. În prezent, îşi desfăşoară activitatea de scriitor în localitatea Camaiore din Toscana şi la Stuttgart.

Un călător între lumi şi culturi diferite

„Sunt un om bogat, am trei ţări şi trăiesc cu ele, îmi public cărţile în trei ţări şi în trei limbi ”, explică Dieter Schlesak. „ Este o modalitate de a schimba mereu decorul, de a face comparaţii, de a vedea lucrurile cu mai multă prospeţime, dar şi cu mai multă precizie şi claritate decât cei care locuiesc deja dintotdeauna în ţara respectivă, având astfel o percepţie mai unitară asupra realităţilor. Probabil că pot trăi mai multe şocuri în fiecare dintre aceste trei ţări decât cei care s-au născut acolo şi care sunt obişnuiţi cu ceea ce se întâmplă: atât în România, cât şi în Germania sau Italia. Această stare îmi oferă posibilitatea unor noi procese de inspiraţie pentru creaţia literară, şi am nevoie de aşa ceva. În acelaşi timp, am nevoie şi de izolare, pe muntele meu din Toscana, care mă ajută să nu mă pierd în agitaţia societăţii de consum, ci să mă concentrez asupra esenţialului, să mă adâncesc în mine însumi.”

Contactul cu aceste limbi şi culturi diferite a contribuit la sensibilitatea lingvistică şi literară ieşită din comun a autorului, şi se reflectă în acelaşi timp în proiectele sale culturale şi sociale. Călătorul între lumi şi culturi a înfiinţat cu doi ani în urmă la Sighişoara „Asociaţia Culturală Dieter Schlesak 2007”, care încurajează medierea între limbi şi etnii diferite, între prezent, trecut şi viitor:

Cele mai importante obiective sunt crearea punţilor de legături între etniile diferite şi popularizarea istoriei acestui oraş, a ţării şi a Transilvaniei în general, dar şi promovarea relaţiilor dintre est şi vest, între cultura noilor ţări ale Uniunii Europene şi cele vechi”, povesteşte scriitorul.

Asociaţia condusă de Schlesak a organizat, printre altele, lecturi publice la Festivalul Pro Etnica din această vară, o seară dedicată romilor cu diferite lansări de carte şi dramatizarea romanului „Capesius, farmacistul de la Auschwitz”, realizată de teatrul Ariel din Târgu Mureş.

Mituri, poveşti transilvănene şi iubirea digitală

Graf Dracula

Vlad Ţepeş

Şi cartea cea mai recentă a scriitorului se întoarce tematic în Transilvania. Romanul „Vlad. Die Dracula-Korrektur” (Vlad. Dracula – Corectat) îşi propune să revizuiască o serie de clişee occidentale, având în vedere că cei mai mulţi asociază termenul „Transilvania” cu sângerosul mit al lui Dracula.

Când am văzut filmul lui Coppola despre Dracula, în care Transilvania este prezentată drept tărâm al stafiilor, gnomilor şi vrăjitorilor, fiind stilizată drept poveste horror pitorească din motive comerciale, de parcă ar fi invenţia unor minţi bolnave, am avut un sentiment ciudat şi mi-am dorit să scriu ceva despre acest subiect”, relatează Schlesak. „Am început cu articole pentru reviste şi emisiuni radiofonice pentru a corecta această imagine a lui Dracula, dar şi a întregii Transilvanii.”

Astfel, s-a dezvoltat un roman întreg despre personajul istoric Vlad Ţepeş, care l-a fascinat pe autor în special din cauza tragicei circumstanţe că era înconjurat de trădători, de la prietenul său Matei Corvin până la saşii transilvăneni.

Schlesak şi-a publicat romanul în internet, însoţit de o serie de materiale suplimentare, încă înainte ca acesta să fie lansat de editura Ion Pop din Ludwigsburg în anul acesta, considerând că internetul este tot mai important pentru contactul dintre scriitori şi publicul lor. În creaţia literară a lui Schlesak, internetul a ajuns să reprezinte chiar mai mult decât un simplu instrument de comunicare: cartea „Romans Netz” din 2004 este inspirată din noile tehnici de interacţiune prin internet, tematizând în special comunicarea prin chat şi poveştile de dragoste din lumea digitală, pe baza unor materiale autentice din discuţiile pe care autorul le-a purtat cu străini de pretutindeni, care i-au istorisit poveştile lor prin intermediul internetului.

În prezent, Schlesak este pe cale de a finaliza un nou roman, care reprezintă a treia parte a unei trilogii transilvănene, din care fac parte şi cărţile „Vaterlandstage” (roman apărut în traducere română în 1995, sub titlul „Zile acasă”) şi „Capesius, farmacistul de la Auschwitz”. Scriitorul a caracterizat ultimul roman al trilogiei, care va purta titlul „Die letzte Heimkehr” (Ultima întoarcere acasă), în felul următor:

Ultimul roman arată, că de fapt nu există o patrie concretă, totul nu este decât proiecţia dorului de o întoarcere „acasă” care nu poate fi găsită de fapt pe acest pământ. Poate că există în spaţiul transcendent, în acel ceva care nu poate fi exprimat prin cuvinte.”