1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

"Sunt foarte surprins"

Câteva suprinzătoare personalităţi, fapte şi comentarii se regăsesc azi în titlurile ziarelor occidentale...

Surprize, în aceste zile, unde vezi cu ochii. Prima pagină a ziarului conservator german, Frankfurter Allgemeine Zeitung, reproduce imaginea şi reia afirmaţia preşedintelui clubului de fotbal Bayern München, Ulli Hoeneß, care s-a declarat uimit că procuratura a hotărât să-i intenteze proces pentru evaziune fiscală, deşi el, unul, se autodenunţase. "Sunt foarte surprins", a spus el, textual.

Or, în Germania, autodenunţul evazionistului se soldează în principiu cu plata impozitelor neachitate, nu şi cu o condamnare penală.

Cu toate acestea, un tribunal german a acceptat traducerea lui în judecată. Ceea ce, fireşte, îi miră pe toţi cei care crezuseră şi susţinuseră că justiţia nu i-ar trage la răspundere decât pe peştii cei mici, nu şi pe rechinii cei mari, între care unii comentatori îl plasează pe Hoeneß.

Süddeutsche Zeitung scoate în evidenţă dimensiunile suprinzătoare, pe deplin puşcăriabile, ale evaziunii de care s-a făcut vinovat împricinatul. Dar ziarul bavarez crede că se pregăteşte încheierea unei înţelegeri între apărare şi acuzare.

Nu mai puţin surprinzătoare li se pare altora tot mai insistenta eroizare de care are parte în Germania Edward Snowden, omul care şi-a trădat ţara, cerând azil politic în Rusia, după ce a divulgat secretele agenţiei de spionaj la care lucra. Întrucât Snowden a devoalat, între altele, şi excesele comise de NSA în furioasa ei achiziţie de date în Germania, nu puţini, mai cu seamă la stânga (antiamericană) a spectrului politic german, îl văd în postura unui erou care ar fi dat dovadă de curaj civic.

Prin urmare, opoziţia de stânga, în frunte cu postcomuniştii şi cu ecologiştii revendică să i se acorde lui Snowden garanţii de securitate şi azil politic în vederea aducerii şi interogării sale în Germania, cu tot cu punerea pe butuci a relaţiilor germano-americane, pe care ar implica-o această invitaţie.

Observatorii conservatori şi social-democraţii care se pregătesc să formeze alianţa guvernamentală împreună cu creştin-democraţii Angelei Merkel se arată însă net mai circumspecţi, încearcă să tempereze entuziasmul pro-Snowden şi avertizează, cerând să se chibzuiască în mod judicios. Deloc surprinzător, ca atare, că, sub profilul lui Ulli Hoeneß de pe prima sa pagină, Frankfurter Allgemeine Zeitung reproduce declaraţia cancelarei, care a ţinut să precizeze că „alianţa transatlantică rămâne de o importanţă capitală”.

Raporturile cu SUA rămân însă cruciale şi pentru alte ţări. Neue Zuercher Zeitung comentează turneul pe care-l întreprinde şeful diplomaţiei americane, Kerry, în Orientul Apropiat şi Mijlociu şi încercarea lui de a „netezi” valurile iscate la Cairo de ezitările manifestate la Washington în legătură cu debarcarea fostului preşedinte Morsi.

Mai toate marile ziare apusene comentează pe larg debutul procesului intentat fostului şef al statului egiptean, un lider al organizaţiei islamiste numite Frăţia Musulmană.

Părerile exprimate în context sunt cum nu se poate mai diverse. Uneori chiar uluitoare. Unii salută şi debarcarea lui Morsi şi audierile sale judiciare. Alţii, dimpotrivă.

Înscriindu-se în prima categorie, Frankfurter Allgemeine Zeitung, speră că militarii egipteni se vor dovedi în stare să organizeze un proces care să corespundă standardelor unui stat de drept.

De cealaltă parte, Neue Zürcher Zeitung deplânge înlăturarea lui Morsi de la putere, crezând că, dacă ar fi fost lăsat în funcţie doar câteva săptămâni în plus, liderul islamist s-ar fi discreditat singur atât de puternic, încât ar fi căzut şi „fără ajutorul militarilor”. Caz în care „Frăţia Musulmană nu s-ar mai fi putut pune în scenă” ca şi cum ar fi fost martirizată.

Ziarul elveţian concede că şi America e într-o poziţie dificilă, devreme ce se vede silită să aleagă între două rele, în ocurenţă între militari şi islamişti. Mai puţină înţelegere pentru propriul ministru de externe are Washington Post, care-l critică pe Kerry pentru că e de părere că Egiptul s-ar afla pe drumul democraţiei.

Încă şi mai sceptic e ziarul danez Politiken, care nu crede că Morsi ar putea avea parte de un proces corect şi cere demararea în Egipt a unui „proces de reconciliere”. Îl solicită şi ziarul spaniol El Mundo, considerând, în mod serios, nu doar că o astfel de „împăcare” cu islamiştii ar fi posibilă, ci şi că „alegerile care ar trebui să aibă loc în Egipt, în februarie viitor, n-au cum să aibă succes în lipsa ei”.