Summitul UE-Rusia: un nou început cu aceleaşi piese vechi

În agendă nu sunt incluse prea multe puncte grele, a anunţat ambasadorul Uniunii Europene la Moscov, Fernando Valenzuela. Conform programului, întâlnirea are ca scop "cunoaşterea reciprocă". Dar, cu toate acestea, în ce priveşte situaţia internă a Rusiei, Valenzuela nu exclude "o discuţie destul de directă".

De două ori pe anu au loc summit-urile UE-Rusia. Asta înseamnă că Vladimir Putin, Jose Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy nu îşi sunt deloc străini. Şi, cu toate acestea, la prima întâlnire de după alegerile prezidenţiale din Rusia şi revenirea lui Putin la Kremlin, cei trei şi-au propus cel mult o simplă evaluare generală a stadiului relaţiilor.

De la contestatele alegeri parlamentare din decembrie 2011, zeci de mii de moscoviţi revin periodic în stradă protestând faţă de ceea ce însăşi Uniunea Europeană nu s-a ferit să califice drept deficit democratic. Nici scrutinul prezidenţial nu a fost acceptat ca un exerciţiu electoral democratic de o bună parte dintre membrii clasei de mijloc a Rusiei. Catherine Ashton, responsabila UE pentru politici externe, care merge la Sankt Petersburg în delegaţia liderilor comunitari, a criticat, nu mai departe de mijlocul lunii trecute, arestarea şi condamnarea unui lider al opoziţiei. Căci purtătorii în public de opinii contrare Kremlinului simt pe pielea lor argumentul forţei utilizate de poliţia rusă.

La câtă critică europeană ne putem aştepta? Sascha Tamm, coordonatorul filialei moscovite a fundaţiei liberalilor germani Friedrich Naumann, estimează că relaţiile Rusiei cu europenii, uşor răcite, nu vor aluneca spre o stare de confruntare iar întrevederea din 3 şi 4 iunie "va fi business as usual". Mai ales că, spre deosebire de summitul UE-Ucraina, de la Kiev, oficialii comunitari nu se vor întâlni la Sankt Petersburg cu politicieni din opoziţie şi nici cu reprezentanţi ai societăţii civile. "Formatul nu prevede asemenea momente", au explicat responsabilii de la Bruxelles.

Dar, oricât de exploratorie ar fi întâlnirea, Siria nu va putea lipsi din lista de teme. Escaladarea violenţelor ar putea determina o schimbare a atitudinii Rusiei în Consiliul de Securitate ONU, speră europenii. Sascha Tamm nu exclude o posibilă apropiere a Moscovei de poziţiile Vestului - dar nu îşi poate imagina o schimbare radicală a atitudinii ruseşti. Observatorii politici explică reticenţa Rusiei prin faptul că lui Putin nu îi pasă de Bashar al-Assad ci de confruntarea personală cu Statele Unite în materie de scut anti-rachetă. Pe lista subiectelor subiectele internaţionale s-ar putea deschide şi o discuţie despre Iran, un aliat important al Rusiei.

Curiozitatea Moscovei ţine de problemele economice şi financiare ale zonei euro, apreciază Fraser Cameron, fost consilier la Comisia Europeană. O bună parte din rezerva de devize a Moscovei este în euro. În plus, sub predecesorul lui Putin, Dmitri Medvedev, a fost semnat un aşa-numit "Parteneriat pentru modernizare", pentru care Rusia are nevoie de o Uniune Europeană sănătoasă. Toate, în contextul apropiatei aderări a Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului, mişcare ce ar putea echivala cu un reset sau chiar un nou început pentru Rusia, este de părere Cameron.