Summitul G20 de la Londra

Din noiembrie şi până astăzi, negociatorii celor 20 de naţiuni cel mai industrializate din lume şi-au petrecut probabil majoritatea timpului în avion, pentru a redacta un plan de acţiune comun în vederea depăşirii crizei economice.

Rezultatul, adoptat pe 15 noiembrie la primul summit G20 de la Washington, cuprinde 47 de măsuri concrete, începând cu o mai bună supraveghhere a sistemelor financiare şi până la un nou regulament privind stabilirea salariilor managerilor. O mare parte din aceste măsuri ar fi trebuit puse în aplicare până în luna martie. De atunci încoace, s-a declanşat un adevărat turism diplomatic.

Pretutindeni în lume, în UE, la ONU sau în comunitatea statelor asiatice ASEAN, s-au căutat răspunsuri la marea întrebare : Cum trebuie să arate pe viitor arhitectura financiară internaţională? În opinia cancelarului federal, Angela Merkel, direcţia este clară :

"Toate pieţele financiare, produsele financiare şi actorii de pe aceste scene, fondurile speculative, agenţiile de rating şi alţi ofertanţi particulari trebuie să se supună unei supravegheri şi unor regulamente precise. Detaliile necesare urmează să fie elaborate şi ele vor constitui o parte a planului de acţiune", a declarat Angela Merkel în urma unei reuniuni a liderilor celor mai industrializate naţiuni europene, reuniune desfăşurată la sfârşitul lunii februarie la Berlin.

În acelaşi sens,dar pe un ton mai categoric, s-a pronunţat preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet : "Totul trebuie schimbat",deoarece această criză ar fi demonstrat limpede vulnerabilitatea actualului sistem financiar global.

În consecinţă, punctele centrale ale planului de acţiune vizează sporirea transparenţei şi supunerea pieţelor financiare unor obligaţii mai severe în legătură cu declararea activităţii lor, precum şi supunerea lor unei supravegheri mai riguroase.

Autorităţile vor putea prescrie pentru prima oară condiţiile minime în privinţa capitalului şi a lichidităţii în cazul fondurilor speculative, şi anume chiar în ţările în care acestea îşi desfăşoară activitatea şi nu doar în ţara în care îşi au ele sediul central. Astfel va putea fi combătută evaziunea fondurilor de risc în oaze fiscale în care nu sunt supuse niciunei reglementări. Noul secretar al trezoreriei, Timothy Geithner, a declarat în acest sens:

"Riscurile nu se supun limitelor graniţelor naţionale. Trebuie să supraveghem aceste lucruri mult mai atent şi trebuie să stabilim reguli precise pentru sistemul financiar internaţional, care vor implica modificări de substanţă ale regulamentelor în plan naţional şi internaţional".

În acest context, Germania apelează mereu la elaborarea unei hărţi de risc care să indice cu precizie situaţia tuturor participanţilor pe pieţele financiare şi care să fie completată de un registru global al creditelor inclusiv al celora care depăşesc o anumită sumă. Desigur, realizarea unor astfel de baze de date va fi extrem de dificilă. Dar, la capătul drumului trebuie să se obţină reorganizarea completă a sistemelor financiare globale. Un prim pas decisiv în această privinţă va fi făcut chiar astăzi la Londra.

Autori: Henrik Böhme/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Editor: Rodica Binder