1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Summitul G20 și cultura protestului

Demonstrațiile dinaintea summitului G20 de la Hamburg au dovedit că în Germania s-a diversificat cultura protestului. Se repetă însă niște greșeli mai vechi.

Până acum, protestele de la Hamburg înainte de summitul G20 s-au desfășurat pașnic - iar demonstranții au dat dovadă de multă creativitate. Unii dintre ei au ales râul Alster pentru a-și prezenta pancartele de pe plute și bărcuțe. Lângă un pod peste râul Elba, membrii organizației anti-capitaliste Attac au salvat în mod simbolic un glob din mâinile șefilor de stat și de guvern ai grupului G20 (în imagine). Iar Greenpeace a proiectat mesaje pentru lupta împotriva schimbărilor climatice pe clădirea de concerte Elbphilharmonie.           

Cultura protestului a depășit de mult stadiul unor simple adunări de semnături - iar internetului îi revine rolul unui deschizător de drumuri.       

"Protestele din epoca dinaintea internetului se desfășurau altfel decât cele prezente din cauza formelor convenționale ale comunicării", explică istoricul german Wolfgang Kraushaar de la Hamburg, care s-a specializat în domeniul culturii protestului. "Așa-numitele flashmob-uri sunt posibile datorită rețelelor de socializare și a smartphone-ului."

Deutschland Hamburg - G20-Gipfel - Demonstration (picture-alliance/dpa/C. Charisius)

Protestatarii au dansat miercuri la Hamburg pe muzică techno

Noi forme ale mobilizării

Una dintre platformele de protest care se concentrează asupra posibilităților oferite de internet e Campact, care lansează campanii în rețelele de socializare. "Reușim să-i motivăm pe cei care sunt în centrul unei mișcări - și în același timp să ajungem la cei care văd doar anumite aspecte pentru care să se implice", spune liderul Campact, Christoph Bautz. "Altfel decât în anii 80, mulți oameni nu mai sunt protestatari sută la sută. Mulți merg doar din când în când la o demonstrație și preferă să-și exprime protestul prin intermediul internetului."

Global Citizen e o altă organizație care recurge la rețelele de socializare. Opt milioane de persoane care s-au înregistrat în internet ca "cetățeni globali" urmează să li se adreseze politicienilor prin Twitter, email sau alte căi digitale pentru a solicita alocarea unor sume mai ridicate din bugetele publice pentru combaterea sărăciei extreme. Fiecare "acțiune" de acest fel e numărată de o aplicație pe telefonul mobil sau un cont individual pe internet și transformată în puncte. Cine adună suficiente puncte, are ocazia să meargă la concerte fără a plăti pentru bilet - spre exemplu, la festivalul Global Citizen de la Hamburg cu ocazia summitului G20.     

"La concertele caritative din anii 80 ca Live Aid, oamenii s-au distrat, au plecat acasă și au uitat despre ce era vorba, de fapt", spune fondatorul inițiativei Global Citizen, Hugh Evans. "Noi ne-am întrebat: Cum putem să-i implicăm pe oameni în continuare, astfel încât acest activism să devină o parte a vieții lor?"

Kraushaar: Internetul nu înlocuiește protestele din stradă

Cercetătorul Kraushaar nu e prea convins de protestul digital: "Până la urmă contează protestele din stradă. Lumea virtuală nu poate să înlocuiască realitatea socială - nici în era digitală." Doar dacă ies în stradă mase de oameni se poate schimba ceva.    

La Hamburg, criticii summitului G20 nu se rezumă la protestele din lumea digitală. "Taberele de protest" au generat multe dispute în orașul hanseatic: Organizatorii și poliția se ceartă de săptămâni întregi dacă e legală ridicarea unor corturi de protest unde manifestanții vor fi prezenți 24 de ore din 24 în timpul summitului. Între timp, li s-a dat dreptate polițiștilor, iar protestatarii au ales alte locuri: Câteva corturi au fost ridicate în incinta bisericii Sankt Pauli, teatrul Hamburger Schauspielhaus a oferit, la rândul său, să-și deschidă porțile pentru protestatari.

Artiștii au reacționat și ei la summitul G20: cu expoziții, concerte și spectacole critice la adresa celor mai puternici șefi de stat și de guvern din lume. 

Asemănări cu mișcarea studențească din 1968?

Proiectul intitulat "1000 de figuri" a atras deosebită atenție. Sute de voluntari îmbrăcați și vopsiți în gri, mânjiți cu lut - care aminteau de niște "zombie" din filmele horror - s-au adunat miercuri într-o piață centrală din Hamburg. "Am vrut să participe și oameni care poate nu au avut niciodată de a face cu protestul politic și artistic - și am reușit", spune Gudrun Schoppe, una dintre inițiatoarele proiectului "1000 de figuri". 

Hamburg - G20 / Protest artistic: 1000 de figuri(DW/A. Drechsel)

Protest artistic: "1000 de figuri"

Wolfgang Kraushaar consideră că arta poate să inițieze o schimbare la nivelul conștiinței individuale. Cu toate acestea, "ea nu poate să ducă la o decizie politică. În lumea artei, e vorba de imaginație și vise, nu de politica reală."

Multe proteste din istoria Republicii Federale au fost originale și creative, spune istoricul Kraushaar, care consideră că există paralele între inițiativele împotriva summitului G20 și mișcarea de protest studențească din 1968: "Această mișcare din 1968 a exagerat", crede Kraushaar. Pe lângă obiectivul de a împiedica niște legi legate de starea de urgență în propria țară, protestatarii au vrut să pună capăt războiului din Vietnam și să sprijine mișcările de independență din lumea a treia. Iar acum, la protestele împotriva grupului G20, e vorba din nou de subiecte mari precum politica privind comerțul și clima, combaterea sărăciei și critica generală la adresa sistemului. "Ne confruntăm din nou cu o arenă multidimensională a conflictelor, care îi depășește pe protestatari", conchide istoricul german.

Autor: Alexander Drechsel (das)

Vă mai recomandăm