Summit-ul pentru integrare - critici şi laude

"Nu se vor spune multe neadevăruri, însă nici nu se va schimba nimic", acesta este părerea responsabilei pe probleme de intergare din partea social-democraţilor, Aydan Özoğuz (SPD). Reprezentanţi ai comunităţilor străine din Germania, ai politicii, economiei şi bisericilor se reunesc pentru a şasea oară la Cancelaria Federală din Berlin, pentru a discuta pe marginea procesului de integrare a imigranţilor, la invitaţia cancelarului Angela Merkel. O "şuetă la o cafeluţă", este de părere Aydan Özoğuz.

Principala temă de anul acesta se referă la accesul imigranţilor pe piaţa muncii. În plus, participanţii la reuniune vor formula un bilanţ provizoriu al "Planului naţional de integrare" - un proiect ambiţios, demarat anul trecut. Planul prevede 400 de măsuri menite să stimuleze procesul de incluziune socială a străinilor, prin intermediul unor cursuri de limbă şi integrare îmbunătăţite.

În opinia cancelarului Merkel, de la primul summit (2006) până în prezent s-au realizat multe. Dialogul între autorităţile federale, landuri, comune şi organizaţiile pentru migranţi a adus în centrul atenţiei "multe lucruri de care înainte nu ţineam seama", a afirmat Angela Merkel. Printre altele, şefa executivului german s-a referit la rolul imigranţilor în presă, în scopul înlăturării, pas cu pas, a prejudecăţilor.

Un bilanţ optimist a formulat şi responsabilul pe probleme de integrare al coaliţiei CDU/CSU, Michael Frieser. "O influenţă mai directă în politică nu există", crede el. Germania este singura ţară care a reuşit să aducă la masa negocierilor toate părţile implicate în procesul de integrare a străinilor. În orice caz, mai sunt destule obstacole de învins - mai ales în domeniul educaţiei şi pe piaţa muncii.

"Ne iubim şi discutăm cu plăcere"

În ultimii ani au fost iniţiate multe proiecte, confirmă Kenan Kolat, preşedinte al comunităţii turce din Germania. Cu toate acestea, toate summiturile pentru integrare de până acum l-au dezamăgit: "Ne iubim şi discutăm cu plăcere", dar nu stablilim nimic concret - spune Kolat.

Preşedintele celei mai numeroase comunităţi străine din Germania îşi doreşte ca summitul pentru integrare să se concentreze asupra mai multor teme politice. "Unei viitoare reuniuni pentru combaterea rasismului, să spunem, ar trebui să-i urmeze decizii politice, propuneri", spune Kolat, care susţine că în Germania există "rasism instituţional şi structural" - o aluzie la crimele săvârşite de gruparea neo-nazistă "Subterana Naţional-Socialistă" şi la bâlbâielile autorităţilor în formularea raportului.

Din acest motiv, înaintea summitului, comunitatea turcă a elaborat un proiect legislativ care îi va fi prezentat cancelarului Angela Merkel la reuniunea de anul acesta. Printre altele, proiectul prevede permiterea dublei-cetăţenii şi pentru străinii originari din state non-UE şi introducerea unor aşa-numiţi "responsabili pentru diversitate" în firme şi în serviciul public, cu misiunea de a promova interesele imigranţilor.

Şi politiciana Aydan Özoğuz (SPD) regretă că precedentele summituri au adus puţine schimbări. "Reuniunea ar trebui luată mai în serios", iar influenţa acesteia asupra anumitor ministere ar trebui să fie mai puternică, este de părere Özoğuz. Astfel, ministerele ar trebui obligate să prezinte periodic rapoarte privind activitatea în domeniul integrării.

De vină pentru superficialitatea reuniunii este structura acesteia, afirmă social-democrata Aydan Özoğuz: "La summit iau cuvântul mai mulţi politicieni de rang înalt ca reprezentanţi ai societăţii." Cele mai interesante discuţii se poartă mai degrabă în pauze. Reuniunea are loc marţi 28 mai 2013.