1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Summit la Paris: salvarea climei, în umbra terorismului

Parisul se află încă sub impresia atacurilor teroriste. În acest context, capitala Franței va primi aproximativ 100 de șefi de stat şi de guvern pentru summitul climatic.

Potrivit președintelui Franţei, François Hollande, conferința climatică de la Paris este despre nici mai mult, nici mai puțin decât "viitorul planetei". De aceea, nu ajunge doar ca reuniunea să aibă loc, ea trebuie să transmită "un semnal al speranței și solidarității", a spus Hollande după atentatele din 13 noiembrie de la Paris.

În debutul lucrărilor, luni, sunt așteptați în jur de 100 de șefi de stat și de guvern. La a 21-a conferință climatică participă, printre alții, președintele american, Barack Obama, cel rus, Vladimir Putin și omologul lor chinez, Xi Jinping.

Obiectivul conferinței este un tratat prin care toate țările participante se vor obliga să reducă emisiile de gaze poluante. Până acum, singurul document de acest tip a fost protocolul Kyoto, din 1997. Doar câteva țări industrializate s-au angajat însă să respecte prevederile acestui protocol. Aceste țări produc între timp doar 15% din emisiile de gaze cu efect de seră de pe glob. În plus, protocolul Kyoto expiră în 2020.

Optimism pentru o nouă încercare

La Paris se reîncearcă încheierea unui tratat climatic global nou, care să intre în vigoare în 2020. Summitul climatic de la Copenhaga din 2009 a eșuat într-o tentativă similară. Experți ca Christoph Bals sunt însă mai optimiști în ceea ce privește summitul de la Paris.

"Voința politică este mult mai mare ca la Copenhaga", a declarat pentru DW liderul politic al ONG-ului Germanwatch. "În al doilea rând, negocierile sunt mai avansate decât la Copenhaga. În al treilea rând: evoluțiile mondiale reale sunt mult mai bune decât înainte de Copenhaga. Anul trecut, de exemplu, emisiile poluante cauzate de producerea de energie nu au mai crescut, chiar dacă avansul economic la nivel mondial a fost unul însemnat."

Președintele Obama la summitul climatic de la Copenhaga în 2009

Președintele Obama la summitul climatic de la Copenhaga în 2009

Obiectivul creșterii temperaturii globale cu doar 2 grade Celsius va fi ratat

Chiar dacă va fi semnat un nou tratat, cu noi măsuri de protecție a climei, se va rata cel mai probabil obiectivul de a limita încălzirea globală, până la sfârșitul secolului, la doar 2 grade Celsius peste nivelul de dinaintea industrializării. Comunitatea internațională adoptase acest obiectiv la summitul climatic din 2010 de la Cancún.

Urmările unei încălziri globale de maximum 2 grade Celsius sunt considerate încă moderate și controlabile. Fizicianul Anders Levermann de la Institutul pentru Cercetări Climatice de la Potsdam avertizează: "Creșterea temperaturii sporește riscurile prăbușirii unor sisteme. Dacă mergem înainte ca până acum, până la sfârșitul secolului vom avea o temperatură globală mai mare cu 5 grade Celsius. Asta înseamnă pierderea majorității ghețarilor de munte. Marea de gheață arctică se duce și ea. Vor muri și coralii, de existența cărora depind la nivel mondial 600 de milioane de oameni."

Potrivit calculelor ONU, chiar dacă se vor aplica toate măsurile discutate de reducere a poluării, planeta se va încălzi până la sfârșitul secolului cu 2,7 grade Celsius.

Nevoia de îmbunătățiri

Unele state cer ca summitul de la Paris să dea naștere unui proces de revizuire și îmbunătățire la fiecare cinci ani a obiectivelor climatice. Negociatorul-șef german Karsten Sach se așteaptă la discuții dure pe această temă. Potrivit lui, UE ar vrea ca obiectivele de mediu să înceapă să fie revizuite deja din 2020, alte țări însă ar vrea să se înceapă mai târziu cu acest proces.

Controversate sunt și reglementările care ar trebuie adoptate în acest proces dinamic de revizuire și îmbunătățire. Șeful Germanwatch Bals atrage atenția cu privire la standardele diferite de calcul: "Unele țări iau în seamă și pădurile în estimările lor, altele nu". "Țările au și factori diferiți privind emisiile poluante pentru diferitele surse fosile de energie."

Negociatorii UE cer mai multă transparență la nivel global, ceea ce îi deranjează pe unii, în special în rândul marilor economii emergente. "China și India nu sunt cei mai mari prieteni ai transparenței și asumării obligațiilor", spune referenta asociației evanghelice "Brot für die Welt", Sabine Minninger.

Țările în curs de dezvoltare doresc garanții de finanțare

Pentru țările cele mai sărace, ca și pentru micile state insulare, temele principale la aceste dezbateri sunt cu totul altele. "De exemplu finanțarea proiectelor climatice după 2020", spune Minninger, "ca și întrebarea cum vor fi tratate pierderile și pagubele generate de problemele climatice."

Insule întregi, amenințate cu dispariția din cauza schimbărilor climatice

Insule întregi, amenințate cu dispariția din cauza schimbărilor climatice

Finanțarea vizează ajutoarele oferite de țările bogate celor sărace pentru ca acestea din urmă să favorizeze proiecte de dezvoltare economică care nu poluează. În plus, e nevoie de bani și pentru măsurile de protecție a mediului, de exemplu a zonelor de coastă. Teoretic, în acest sens ar urma să fie puse la dispoziție anual până în 2020 100 de miliarde de dolari. Așa s-a decis în 2010 la Cancun.

Activiștii de mediu critică însă că la Cancun nu s-a stabilit clar ce țări vor finanța acest proces și cu cât. Țările sărace ar vrea ca această problemă să fie lămurită acum la reuniunea de la Paris, împreună cu prevederile privind pagubele generate de problemele climatice în țări ca Bangladesh sau Kiribati (insulă în Pacific).

Mari alianțe pentru o mare schimbare?

Pentru ca la finalul dezbaterilor să se ajungă la un acord, la Paris e nevoie ca cele 190 de țări reprezentate să încheie între ele alianțe. Este de așteptat ca UE să se ralieze la doleanțele micilor state insulare, care să sprijine la rândul lor proiectele preferate de Uniune.

Doar o mare alianță ar putea elimina rezistența opusă de marii exportatori de țiței, crede Christoph Bals. Aceștia au cel mai mult de pierdut la Paris, unde se discută trecerea spre o economie tot mai puțin sau chiar deloc dependentă de combustibili fosili. Ambasadoarea franceză la conferința climatică, Bérengère Quincy, este de un optimism reținut: "Reuniunea de la Paris nu poate repara toate greșelile trecutului, dar poate reprezenta un punct de cotitură."