1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Summit franco-german pe tema datoriilor

Criza datoriilor şi recapitalizarea băncilor constituie în prezent cele mai importante subiecte ale liderilor Germaniei şi Franţei, care au discutat duminică la Berlin.

default

Cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Nicolas Sarkozy

Înaintea întâlnirii de la Berlin, dintre cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, circulaţia celor mai diverse zvonuri s-a intensificat perceptibil. Criza datoriilor şi, în context, în special recapitalizarea băncilor sunt, fireşte, principalele subiecte ale liderilor europeni. Ca şi al pieţelor. 

Înainte de a aborda  problema presantă a recapitalizării băncilor, guvernul federal a dezminţit ştirile, potrivit cărora Franţa şi Germania s-ar fi înţeles asupra unei modalităţi mutual avantajoase de gestionare a crizei datoriilor.

Săptămânalul german „Welt am Sonntag” relatase că Berlinul ar fi admis crearea unui fond european de stabilitate financiară mai flexibil, în timp ce Parisul ar fi acceptat o ştergere a datoriilor  greceşti.

„Nu s-a încheiat un astfel de acord”, anunţă agenţia Reuters, citând surse guvernamentale germane.

Angela Merkel avertizase marţea trecută faţă de o reeşalonare a datoriilor greceşti şi a unui faliment al statului elen. Toate acestea ar avea consecinţe devastatoare, a spus ea, vădit alarmată.

Or, întâlnirea de la Berlin dintre şefii executivelor francez şi german a avut tocmai menirea de a depista modalităţi de evitare a unor asemenea efecte catastrofale.

Ele ameninţă se destabilizeze în primul rând băncile franceze şi belgiene, din care multe au investit masiv în obligaţiuni greceşti şi italiene.

Deutschland Bundestag Debatte Euro-Rettungsschirm Schuldenkrise Merkel und Schäuble

Angela Merkel și ministrul de finanțe Wolfgang Schäuble

Actualmente pare să devină tot mai clar că măsurile convenite de liderii europeni în iulie, pentru aplanarea crizei datoriilor, s-au dovedit insuficiente. Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, a recunoscut, într-o discuţie cu ziariştii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, că s-ar putea ca guvernul berlinez să fi subestimat greutăţile economice confruntând Grecia.

Referindu-se la proasta evoluţie economică a statului elen, în speţă la partea de povară pe care ar urma s-o preia creditorii particulari, precum băncile, el a spus textual că „e posibil să fi plecat în iulie de la procentaje prea scăzute cu privire la reducerea datoriilor”.

Băncile franceze ar putea fi net mai afectate de un faliment al Greciei decât cele germane. Instituţiile monetare ar avea nevoie de o masivă recapitalizare, pe care Fondul Monetar Internaţional a şi cerut-o de altfel, în mod imperativ.

Se pune însă întrebarea, deloc academică, din fondurile cui anume se vor aproviziona băncile cu necesarele capitaluri proaspete? Le va sări în ajutor fondul de salvare? Şi dacă da, cât de rapid?

Spre iritarea Germaniei, care solicită băncilor să depună eforturi proprii mai mari, Parisul ar vrea să atribuie în mod expeditiv această sarcină fondului de stabilitate financiară.  

De asemenea, statele europene  vor trebui să se înţeleagă asupra unei modificări a tratatelor europene, astfel încât să se poată evita pe viitor asemenea crize.

Parisul şi Berlinul au deci destule teme de casă de făcut. Timpul presează, pentru că pieţe continuă să fie extrem de nervoase, iar tergiversarea unei soluţii tinde, ea însăşi să coste enorm.  

Autor: Petre Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu

Vă mai recomandăm