Summit european: salvarea Greciei şi a uniunii monetare

A doua tranşă de împrumut pentru Grecia ar fi trebuit fi decisă deja de săptămâna trecută, însă hotărârea a fost amânată din cauza poziţiilor diametral opuse dintre şefii de stat şi de guvern responsabili. Pieţele financiare au reacţionat vehement la amânarea deciziei politice iar criza financiară din Grecia, Irlanda şi Portugalia ameninţă acum să se extindă şi asupra Italiei şi Spaniei.

Ca urmare, aşteptările privind reuniunea de astăzi de la Bruxelles sunt uriaşe. Iar în timp ce cancelarul german Angela Merkel încearcă să liniştească spiritele, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, atrage încă o dată atenţia asupra urgenţei cu care şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre trebuie să ajungă la un consens.

"Nimeni nu are voie să se lase furat de iluzii. Situaţia este foarte gravă şi necesită urgent un răspuns. Altfel, urmările negative se vor face simţite nu numai în Europa, ci şi în afara graniţelor ei. Moneda euro este cea mai mare realizare a noastră. Valoarea euro depăşeşte cu mult costul eforturilor depuse de statele membre pentru susţinerea lui. Nu avem voie să periclităm stabilitatea euro. Altfel, generaţiile viitoare vor condamna aspru clasa politică de astăzi", a declarat Barroso.

Responsabilul european solicită îndeplinirea mai multor puncte în planul de susţinere a Greciei. Printre altele, trebuie hotărât dacă şi în ce măsură vor participa investitorii privaţi la redresarea financiară a Greciei, modalităţile de intervenţie la nivel financiar al fondului de susţinere european şi instrumentele de susţinere a sectorului bancar.

Toate aceste decizii au fost până în prezent amânate din cauza poziţiilor contradictorii ale şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre ale zonei euro.

De pildă, problema participării investitorilor privaţi la redresarea financiară a Greciei. Nimeni nu mai crede în şansele elene de a se redresa din propriile puteri, dar dacă Greciei urmează să-i fie şterse o parte din datorii, Germania, Finalda şi Olanda solicită ca pierderile să nu fie suportate doar de contribuabili, ci şi de sectorul privat, reprezentat de bănci şi companii de asigurări.

Banca Centrală Europeană şi o serie de guverne se opun însă acestei soluţii. Şeful grupului euro, Jean-Claude Junker, a declarat chiar categoric la finele lui 2010:

"În cazul Greciei, Portugaliei şi Irlandei, sectorul privat nu va participa la măsurile de susţinere până la jumătatea lui 2013."

Între timp, unii experţi iau în considerare şi un faliment al Greciei şi excluderea ţării din zona euro. Iar alţi analişti nu mai exclud nici chiar posibilitatea ca actuala criză să ducă la prăbuşirea uniunii monetare.

Autori: Christoph Hasselbach/ Maria Pascu
Redactor: Ovidiu Suciu