1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Succesul unei campanii de urmărire sau spectacol penibil?

Arestarea prezumtivului criminal de război, László Csatáry, la Budapesta, stîrneşte în Ungaria reacţii diferite.

default

Laszlo Csatary

Referindu-se la reacţiile în cazul Csatáry, publicistul Miklós Gábor, de la cotidianul liberal de stânga, Népszabadság, consideră că situaţia e chiar penibilă. El descrie împrejurările: jurnalişti britanici au sosit la Budapesta, au dat de acest bătrân, în vârstă de 97 de ani, l-au surprins în pragul uşii, în chiloţi, prezentându-l drept criminal nazist de război, care s-a ascuns în Ungaria. Să fie acuzată Ungaria şi de faptul că ascunde criminali de război? - se întreabă cu îngrijorare ziaristul, care aminteşte că Csatáry a trăit ani de zile, fără probleme, în Canada.

Miklós Gábor nu e singurul care are îndoieli în cazul Csatáry, ca şi asupra modului în care a fost depistat şi prezentat lumii prezumtivul criminal de război. Opinia publică din Ungaria e divizată. Publicaţia britanică The Sun vorbea, duminica trecută (15.07.2012), despre "cel mai căutat criminal de război din lume".

Chiar aşa stau lucrurile?

Istoricul László Karsai, el însuşi urmaşul unui supravieţuitor al Holocaustului, expert în istoria Holocaustului, a declarat în presa ungară că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aprox. 200.000 de soldaţi, jandarmi şi poliţişti din Ungaria au comis fapte similare celor de care e învinuit Csatáry, mai precis implicarea în deportarea evreilor şi crime împotriva lor. A-l prezenta pe Csatáry drept criminal de război de rang înalt nu e corect şi poate induce în eroare.

Csatáry, arestat miercuri (18.07.2012), e acuzat a fi fost responsabil, în 1944, în calitatea de şef al Poliţiei din Kosice, localitate din estul Slovaciei, de trimiterea a 15.700 de evrei în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Pentru aceste fapte, în 1948, Csatáry a fost condamant în contumacie la moarte, în Cehoslovacia. După război, el fugise în Canada, unde a trăit fără probleme până la mijlocul anilor 1990, când autorităţile canadiene i-au retras cetăţenia şi au început investigaţiile privind trecutul său nazist. În 1997, înaintea pronunţării sentinţei de expulzare, Csatáry s-a stabilit la Budapesta, oraş unde a trăit până de curând în deplină linişte şi pace.

Acuzaţii aduse autorităţilor de la Budapesta

Deja de mai multă vreme Csatáry se află pe lista celor mai căutaţi criminali de război nazişti întocmită de Centrul Simon Wiesenthal. Directorul acestuia, Efraim Zuroff, spune că a informat în repetate rânduri autorităţile de resort din Ungaria, ultima oară în luna aprilie şi le repoşează că nu au întreprins nimic.

Procurorul Tibor Ibolya, responsabil pentru acest caz, a respins acuzaţiile, explicând că ancheta a fost dificilă deoarece fapta a fost comisă cu aproape 70 de ani în urmă, iar locul în care s-a produs se află astăzi în afara Ungariei. Trebuiau găsiţi martori în Israel iar, în plus, Csatáry a trăit şi multă vreme în Canada.

Cazuri similare din trecut

Un caz asemănător s-a încheiat anul trecut prin moartea acuzatului. Sándor Képíró, fost ofiţer de jandarmi, acuzat a fi fost implicat în masacrul de la Novi Sad, din ianuarie 1944, a fost descoperit în 2006 la Budapesta. În mai 2011 a început procesul împotriva sa, fiind găsit nevinovat într-o primă instanţă. Procuratura ungară a depus contestaţie, dar în septembrie, acuzatul a decedat, încă înaintea încheierii procesului.

Într-un alt caz, cel lui Károly Zentai, astăzi în vârstă de 90 de ani, stabilit în Australia, acuzat pentru ucidea, în 1944, ca soldat, a unui evreu ungur pe motiv că acesta nu purta Steaua lui David, justiţia australiană este cea care amână pronunţarea unei sentinţe. Ungaria a solicitat deja în 2005 expulzarea lui Zentai.

Dincolo de procedurile juridice anevoioase, o bună parte a populaţiei ungare nu e tocmai dispusă la o dezbatere pe tema acestui trecut şi a antisemitismului în general.

În ultima vreme au existat chiar tentative de reabilitare a unui antisemit notoriu, precum Miklós Horthy, co-responsabil pentru deportarea a peste 400.000 de evrei la Auschwitz din mai şi până în iulie 1944. Preşedintele Parlamentului de la Budapesta, László Kövér, a luat parte, la finele lunii mai, la ceremonia desfăşurată în memoria scriitorului extremsit József Nyírö, motiv pentru care a fost declarat în Israel persona non grata. Din acelaşi motiv, laureatul premiului Nobel, Elie Wiesel, a decis să returneze Ungariei o înaltă distincţie care-i fusese decernată.

Pe de altă parte, însă, noul preşedinte al Ungariei, János Áder, condamnă antisemitismul în termeni duri, aşa cum nu s-a mai întâmplat în ultimii ani în Ungaria. De pildă, atacul asupra fostului rabin şef al Budapestei, Jószef Schweitzer, comis la începutul lunii iunie. În prezent Áder se află în Israel, unde, la o ceremonie desfăşurată la Jad Vashem, a fost primul preşedinte al Ungariei, care a recunoscut că "în timpul Holocaustului, statul ungar nu i-a apărat pe evreii unguri". O afirmaţie care, în Ungaria îi va pricinui, probabil, o serie de neplăceri.