1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Sub semnul semilunii şi al paşaportului românesc

Influentul Spiegel Online relatează pe larg despre modul în care cetăţenii Republicii Moldova încearcă să scape de sărăcie găsind „un job undeva între Roma şi Lisabona”.

default

Scop în care basarabenii se folosesc de patriotismul lui Traian Băsescu şi de prezenţa României între statele membre ale Uniunii Europene spre a deschide „portiţa din dos ce duce spre Ţara Făgăduinţei”.

Uşa cu pricina ce dă spre vestul Europei se deschide prin intermediul cetăţeniei române şi al unui act de călătorie românesc valabil. Publicaţia scoate în evidenţă că, spre a face faţă "asaltului" basarabean, România a deschis două noi consulate la Cahul şi Bălţi. 120.000 de mii moldoveni au primit până acum cetăţenia română, alţi 800.000 aşteaptă, conform oficialităţilor de la Bucureşti, s-o obţină şi ei.

Ar avea loc astfel, potrivit revistei germane, un soi de lărgire "pe furiş" a unei Uniuni Europene ostile pe moment oricărei noi extinderi. După ce trece în revistă istoricul despărţirii României de Basarabia, la umbra pactului dintre Hitler şi Stalin, publicaţia afirmă că Băsescu "visează la refacerea României Mari" şi că noua putere de la Chişinău "nu se opune avansurilor româneşti". Der Spiegel trimite la preşedintele interimar Ghimpu, şi la nepotul său Chirtocă, primarul Chişinăului, potrivit căruia "neatârnarea naţională a Moldovei constituie o iluzie a puterii sovietice".

In fine, mai aflăm că afluxul de basarabeni spre vestul Europei a alertat extrema dreaptă din ţările apusene.

Îngrijorare mare, atât la dreapta cât şi la stânga spectrului politic continuă să işte diverse aspecte legate de islamism. Editorialele occidentale comentează pe larg decizia Franţei de a interzice purtatul burcii, a vălului musulman integral, pe care-l poartă unele femei din familiile islamice ultraconservatoare.

La Repubblica din Roma relevă că problema acestei interdicţii rezidă "în constituţionalitatea ei. În ce măsură e scoaterea în afara legii a acestui veşmânt musulman conformă cu libertatea individuală şi drepturile civice ale cetăţenilor francezi? În această privinţă", scrie ziarul, "îndoielile persistă", la fel şi eventualitatea atacării cu succes a noii reglementări pe cale juridică. "Motiv pentru care proiectul legislativ a fost prezentat mai întâi Consiliului Constituţional al Franţei, înainte ca legea să fie semnată de preşedinte".

La Amsterdam de Volkskrant nu admite, în numele libertăţilor individuale, decât o parţială îngrădire a dreptului de a purta "burqa", sau "nikabul", nu însă şi interdicţia completă a vălului islamic integral.

Sub semnul semilunii se situează şi vizita la Belgrad a premierului (islamist) al Turciei, Erdogan, pe care o semnalează cotidianul elveţian Neue Zuercher Zeitung. Ameliorarea raporturilor dintre Serbia şi Turcia se datorează îmbunătăţirii sensibile a relaţiilor dintre Moscova şi Ankara, precum şi "perpetuării dezinteresului UE" pentru cooptarea ţărilor din vestul Balcanilor. Acest dezinteres "alimentează angajamentul în zonă al tradiţionalelor puteri regionale", conchide ziarul elveţian.

Multă cerneală a curs recent şi pe marginea relansării în forţă a relaţiilor turco-iraniene. Frankfurter Allgemeine Zeitung consemnează amânarea alegerilor locale iraniene şi presupune că acest demers se leagă de frica regimului de la Teheran de noi proteste de felul celor care au urmat trucării alegerilor prezidenţiale.

În fine, spaţii ample se alocă în continuare criticilor la adresa unor lideri occidentali. În atenţia comentatorilor sunt în special declaraţiile televizate ale preşedintelui Franţei, Sarkozy, menite disculpării sale în contextul afacerii Bettencourt. Süddeutsche Zeitung le consideră prea puţin credibile şi prevede menţinerea preşedintelui în defensivă.

Iar Corriere della Sera semnalează irepresibila şi aparent inexplicabila prăbuşire în hău, sondaj după sondaj, a popularităţii preşedintelui american Obama; cel care, după preluarea funcţiei supreme, atât de iubit era, "încât şi-a permis să glumească, afirmând că, pe apă încă nu ştie prea bine să meargă".

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident