1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

SUA şi UE îşi restructurează cooperarea economică

În ciuda faptului că între UE şi SUA se derulează 40 la sută din comerţul mondial, cei doi parteneri transatlantici poartă o mulţime de dispute legate, între altele, de subvenţiile pentru agricultură, pentru construcţia de aeronave, protecţia brevetelor şi normele de întocmire a bilanţurilor.

default

La iniţiativa cancelarului german Angela Merkel, în cadrul summit-ului ce se desfăşoară astăzi la Washington, cooperarea economică transatlantică urmează a fi aşezată pe un nou făgaş; iar pentru ca aceasta să reuşească, toate temele controversate sunt lăsate deoparte.

Cele două mari puteri economice ale lumii, UE şi SUA, sunt dependente economic una de alta, deşi acest aspect nu figurează în nici un tratat oficial. SUA şi UE, între care se derulează zilnic schimburi de mărfuri şi prestări de servicii în valoare de 1,7 miliarde de euro, nu au încheiat niciodată un acord comercial direct. Cele două blocuri sunt legate unul de celălalt numai prin Organizaţia Mondială a Comerţului.

În opinia preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barosso, această stare de fapt este cel puţin stranie. Recent el a afirmat: „SUA şi Europa sunt cei mai mari parteneri comercial din lume. Suntem hotărâţi să aprofundăm parteneriatul transatlantic. Comerţul şi investiţiile constituie fundamentul acestei relaţii şi acest fundament trebuie extins.”

Declaraţii de bune intenţii au tot fost făcute de ambele părţi pe parcursul ultimului deceniu. Totuşi, în ciuda numeroaselor reuniuni la vârf, încercările de desfiinţare a barierelor economice existente încă au eşuat din raţiuni birocratice. Preşedinta germană a Consiliului european, Angela Merkel, şi-a propus schimbarea acestei stări de fapt, dispunând negocierea unui acord de parteneriat economic cu administraţia George W Bush. Dar, şi acest acord va avea pentru început valoarea unei declaraţii de voinţă politică, necuprinzând clauze obligatorii sub aspect juridic.

Până în 2015, conform unui calendar concret, urmează a fi desfiinţate obstacolele comerciale existente în multe branşe, care nu au nimic comun cu tarifele vamale clasice. Cancelarul Angela Merkel a explicat: „ Acest parteneriat economic transatlantic se deosebeşte foarte clar de Runda Doha, deci de dezbaterile care se poartă în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în care este vorba de acorduri multinaţionale pe care dorim să le încheiem. Aici este vorba numai de chestiunea barierelor comerciale netarifare - deci despre armonizarea standardelor - care ne-ar putea permite economisiri importante.”

Experţii apreciază că, în urma aplicării măsurilor preconizate, produsul intern brut ar putea creşte cu 3%. Până acum de exemplu, automobilele germane care urmează a fi înmatriculate în Statele Unite trebuie să se supună unor teste diferite de rezistenţă la coliziuni şi trebuie să fie echipate cu semnalizatoare, faruri, centuri de siguranţă şi ştergătoare de parbriz diferite decât în Europa. Pentru automobilele fabricate în SUA destinate pieţei europene este valabil acelaşi lucru. Aceste norme diferite ridică artificial valoarea maşinilor.

Nici şurubelniţele nu sunt compatibile pe cele două maluri ale Atlanticului din cauza mărimii diferite a şuruburilor - pentru a nu mai vorbi de prize, telefoane şi alte mii de categorii de mărfuri. Prin noul acord se prevede depăşirea acestei situaţii, însă experţii avertizează că procesul nu va fi unul uşor, din cauza faptului că, spre deosebire de Europa, birocraţia americană este descentralizată. Comisarul european al comerţului, Peter Mandelsohn a avertizat că este nevoie de o legislaţie mai performantă nu numai în Europa, fiindcă există numeroase domenii în care firmele transatlantice suportă costuri duble pentru a vinde pe ambele pieţe.

Până în 2009 urmează a deveni unitare normele de întocmire a bilanţurilor. Achiziţionarea de firme va fi înlesnită. De asemenea, la Washington va fi semnată prima etapă de deschidere substanţială a traficului aerian. De asemenea în nano-tehnologie şi în folosirea motorinei biologice, cei doi parteneri îşi propun fixarea unor standarde internaţionale. Totodată, politica economică comună este menită să-i pună pe cei doi parteneri la adăpost de concurenţa Chinei şi a Indiei.

Matthias Wissman, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german şi unul dintre cei mai hotărâţi partizani ai creării unei zone transatlantice de liber-schimb, subliniază că intenţia actualului demers nu este transformarea zonei într-o fortăreaţă, câtă vreme această entitate va fi deschisă şi unor terţe ţări. El a explicat că apropierea dintre SUA şi UE, care controlează împreună 40 la sută din comerţul mondial, nu este o ameninţare nici pentru continuarea negocierilor din cadrul OMC, şi nici pentru statele în curs de dezvoltare.

Teme controversate, cum ar fi subvenţiile pentru agricultură, subvenţiile pentru industria aeronautică la Boeing şi Airbus precum şi protecţia mediului sunt pentru început exceptate de la discuţii. Un motiv important este acela că Angela Merkel doreşte să prezinte acordul-cadru cu SUA drept importantă victorie de politică externă a mandatului său în fruntea UE. Rămâne de văzut dacă Congresul dominat de democraţi, care sunt mai degrabă adepţii protecţionismului, vor sprijini noul acord în măsura în care-l sprijină prietenul dnei Merkel, George W. Bush.

  • Data 30.04.2007
  • Autoare/Autor Bernd Riegert / Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1DH
  • Data 30.04.2007
  • Autoare/Autor Bernd Riegert / Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1DH