Stringenţe sociale

Sunt doar cîteva din întrebările în jurul cărora gravitează o încinsă dezbatere în mass media şi în clasa politică germană. Nici aşa numitul summit al politicii familiale de la cancelaria germană nu este cruţat de comentarii critice .

„Pe ce lume trăiesc oamenii noştri politici” se simte tentat ziarul NORDWEST ZEITUNG să se întrebe constatînd că reprezentanţii poporului se alarmează abia acum? Si - continuă ideea ziarul citat - „cît de aproape trăiesc aceeiaşi politicieni de realităţile sociale? Ţara are nevoie de mai multe locuri de muncă şi de o politică aptă să concerteze chestiunile educaţiei şi învăţămîntului cu cele ale familiei, ale societăţii, ale economiei. Cultura politică aptă să ducă la o cotitură socială reclamă din partea managerilor să nu-şi mai sporească primele şi salariile, să nu se mai autocelebreze pentru performanţa de a fi desfiinţat tot mai multe locuri de muncă. Iar cine nu percepe semnalele de alarmă acela este bine sfătuit să privească şi dincolo de hotare pentru a vedea unde duce acumularea unui potenţial social exploziv „, recomandă cotidianul citat.

Or, semnele crizei sociale se manifestaseră deja mai demult rezultă din comentariul publicat în SCHWÄBISCHE ZEITUNG care mai menţionează ivirea unor generaţii de beneficiari ai ajutorului social alias Hartz IV acum, , familii care-şi duc traiul pe sofa privind la televizor – fiind mai convenabil să nu lucreze şi să încaseze bani de la stat – cum se afirma în şoaptă pentru a nu-i jigni pe cei care doresc din tot sufletul să lucreze dar nu au unde. Si chiar dacă Angela Merkel are dreptate atunci cînd consideră specializarea profesională drept principala soluţie pentru a scăpa de sărăcie - crede WETZLARER ZEITUNG - întregul adevăr nu a fost spus. Politicienii trebuie să aibă curajul de a le spune cetăţenilor Germaniei că locurile lor de muncă, chiar atunci cînd ei sunt foarte bine specializaţi – sunt tot mai puternic concurate pe alte meridiane şi paralele ale globului. Ei preferă în schimb să se certe în jurul termenului de „Unterschicht” ceea ce în optica ziarului NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG este foarte grav tocmai fiindcă astfel sunt eludate cauzele reale ale sărăciei şi posibila lor remediere .

Corelaţia dintre coeziunea socială, învăţămînt şi familie stă de altfel şi în centrul aşa zisului summit familial de la cancelaria federală. OSTSEE ZEITUNG crede că Angela Merkel ar fi străină de această problemă în timp ce SÜDWEST PRESSE apreciază angajamentul cancelarei pentru valorile familiale. Dar erodarea familiei este şi efectul unor programe de lucru extrem de flexibile ca şi a mult lăudatei mobilităţi care li se cere salariaţilor pentru a-şi păstra locurile de muncă, relevă aproape la unison două ziare TAZ din Berlin şi MÄRKISCHE ALLGEMEINE din Potsdam . Însă atît problema sărăciei cît şi cea a disoluţiei valorilor familiale nu vizează doar Germania ci mai toate ţările industrializate şi, la modul endemic, ţările lumii a treia şi a patra rezultă din lectura comentariului publicat în cotidianul francez OUEST FRANCE.

Să fi capitulat politica în faţa acestor flageluri ?- se întreabă KÄRNTNER TAGESZEITUNG pornind de la aşa numita zi mondială de combatere a foametei pentru a formula un răspuns pe cît de adevărat pe atît de incisiv: „Foametea are sistem doar lupta împotriva foametei nu.In Burkina Faso un milion de ţărani , prin tradiţie păstori de vite, nu pot vinde laptele pe pieţele locale din cauză că acolo concernele europene îşi vînd excedentul la preţ de dumping cu ajutorul subvenţiilor Uniunii Europene.In loc să încurajeze iniţiativele locale pozitive, majoritatea guvernelor mizează pe structurile neoliberale” - conchide cotidianul austriac.