1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Strategia SUA în Irak - operaţiunea fără nume

Intervenţia preşedintelui Barack Obama în Irak este criticată din toate părţile, fiind considerată prea limitată şi vagă.

În seara zilei de 7 august, preşedintele SUA, Barack Obama, a ţinut un discurs televizat din sufrageria Casei Albe. El a declarat cu acea ocazie: "Astăzi am aprobat două operaţiuni în Irak. Prima se referă la bombardamente aeriene în scopul protejării concetăţenilor noştri americani. A doua este menită să acorde ajutor umanitar pentru mii de civili irakieni, care sunt ţinuţi captivi în munţi, fără hrană şi fără apă". Ţelul operaţiunii, lipsită în mod excepţional de un nume de cod răsunător, era stoparea atacului grupării teroriste IS asupra oraşului Erbil din nordul Irakului, locuit de kurzi, şi împiedicarea unui genocid împotriva minorităţii Yazidi.

Nu este un nou război

Distrugerea IS nu se află totuşi pe ordinea de zi a americanilor. Obama a subliniat că nu intenţionează să trimită trupe terestre în Irak. Concret, el a declarat: " Nu voi permite SUA să înceapă un nou război în Irak".

A existat însă şi un al treilea mesaj al lui Obama, mai puţin clar. El a spus textual: "Dacă Irakul va avea un guvern nou, SUA vor conlucra cu acesta şi cu alte state din regiune, pentru a oferi sprijin în vederea combaterii crizei umanitare şi în lupta împotriva terorismului".

La Bagdad, situaţia este foarte confuză în prezent. Premierul Nuri al-Maliki se cramponează de putere, în ciuda alegerilor fără rezultat, deşi tot mai mulţi oameni îi cer demisia şi fac politica sa responsabilă pentru haosul existent. Administraţia SUA îi aduce grave acuzaţii, mai ales pentru discriminarea minoritarilor suniţi (20 la sută din populaţie) şi pentru neglijarea armatei irakiene, incapabilă acum să-i combată pe luptătorii IS. Chiar şi fostul aliat al lui Maliki, Iranul, cere schimbarea premierului de la Bagdad.

În decurs de numai câteva zile, preşedintele irakian numeşte un nou premier, în persoana lui Haider al-Abadi. Şi el face parte din partidul lui Maliki, dar este considerat un om al consensului - o calitate rară într-o societate irakiană profund scindată. Al-Abadi se bucură atât de sprijinul SUA, cât şi de cel al vecinului Iran. După ezitări iniţiale, al-Maliki îi cedează pe 14 august fotoliul de premier lui al-Abadi, urmând ca acesta să formeze noul executiv, cerut atât de insistent de Obama.

Dar, şi în lipsa unui nou guvern irakian, SUA şi-au extins operaţiunea, dincolo de misiunea din Munţii Zincear şi din oraşul Erbil. Forţe irakiene şi kurde au primit sprijin american pentru recucerirea importantului baraj de la Mosul. Barajul fusese cucerit anterior de luptători IS. Casa Albă justificase această intervenţie în felul următor: "O înfrângere la barajul din Mosul pune în primejdie vieţile multor civili. Ar ameninţa de asemenea şi personal american, cum ar fi angajaţii ambasadei SUA din Bagdad."

Pe 18 august, Obama este confruntat cu o întrebare legată de amplificarea misiunii din Irak. Răspunsul dat de el a fost următorul: "Suntem împotriva retrimiterii de trupe terestre ale SUA în Irak". Concomitent, preşedintele a cerut formarea de urgenţă a unui nou guvern la Bagdad, subliniind: "Dacă avem parteneri de nădejde, o misiune extinsă devine mai degrabă improbabilă".

Marchează uciderea lui James Foley o cotitură?

O zi mai târziu, IS a publicat pe internet un film intitulat "Mesaj către America", în care este arătată o crimă oribilă: decapitarea jurnalistului american James Foley. IS cere totdată încetarea raidurilor americane de bombardament. Reacţia provocată de publicarea filmului este însă contrară celei aşteptate de IS. Presiunile la adresa lui Obama, de extindere a operaţiunilor, au sporit simţitor. John Allen, de exemplu, unul din generalii de vârf ai SUA, aflat în retragere, a solicitat: "Distrugeţi IS acum". El a subliniat că gruparea constituie " o primejdie clară pentru SUA". Iar cotidianul Wall Street Journal s-a adresat direct preşedintelui Obama, tipărind pe prima pagină următoarea întrebare: "Ce vreţi să faceţi?"

Şi declaraţiile administraţiei de la Washington devin tot mai aspre de la o zi la alta. Secretarul Apărării, Chuck Hagel, a declarat cu referire la IS: "Această grupare depăşeşte tot ce am putut vedea până acum. De aceea trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de scenariu". Responsabilul a comunicat de asemenea că Pentagonul a analizat şi posibilitatea unor atacuri aeriene asupra IS în Siria. În opinia lui Ben Rhodes, consilier al preşedintelui Obama, uciderea lui Foley este "un atac terorist asupra ţării noastre".

La rândul său, şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a ieşit din rezerva ce-l caracterizează, cerând: "IS trebuie distrus". Dar poate fi distrusă gruparea sunită Statul Islamic fără trimiterea trupelor terestre? Michael O'Hanlon, membru al organizaţiei neguvernamentale "Brookings Institution", consideră că SUA ar putea trimite aproximativ 5000 de infanterişti pentru a învinge IS. Brian Fishman, membru al "New America Foundation", este însă de altă părere. În opinia sa, ar fi nevoie de un număr mult mai mare de militari. O altă problemă este, în opinia generalului american Martin Dempsey, sprijinul de care se bucură IS în rândul populaţiei. Şeful marelui stat major interarme american a declarat: "Gruparea IS nu va fi înfrântă decât atunci când se vor distanţa de ea cei 20 de milioane de suniţi care trăiesc între Damasc şi Bagdad".