1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

"Strada joacă acum rolul opoziției"

Jurnalistul Cristian Ștefănescu explică ce efecte au avut protestele din ultimele săptămâni până acum și ce l-a determinat să iasă în stradă alături de mii de alți demonstranți la București.

DW: Care este miza protestelor și ce te-a determinat să participi, la rândul tău?

Cristian Ștefănsecu: De aprope trei decenii, politicienii care s-au succedat la putere în România, sprijiniți și, uneori, chiar împinși de la spate de o rețea compusă din oamenii și urmașii direcți ai fostului partid unic și ai securității ceaușiste, au furat tot ce s-a putut fura. Au subjugat justiția, au deturnat sensul statului de drept, au guvernat pentru a-și camufla corupția și hoțiile. Presiunea izolării internaționale a fost singura care a pus în mișcare justiția. Încet dar sigur, s-a pornit anchetarea multora dintre suspiciunile de corupție - și, surpriză sau nu, justiția chiar a avut ce descoperi.

Recentele alegeri au readus însă la putere un partid captiv, controlat de condamnați penali și de suspecți în diverse dosare de corupție, care așteaptă pronunțarea sentinței și care se tem de confiscarea averilor pe care nu le pot justifica. Social-democrații (PSD) și aliații lor liberali (ALDE) dispun în Parlament de o majoritate care le permite să modifice după bunul plac legislația.

Deși pare inimaginabil că așa ceva se poate întâmpla în secolul XXI în Europa, actuala majoritate politică pregătește o lege a grațierii care să îi spele de păcate pe politicienii corupți și care să le permită să păstreze tot ceea ce au obținut prin afaceri ilegale. Teama că vor fi puși să își plătească fărădelegile le-a devenit atât de mare, încât sunt dispuși să sacrifice nu doar soarta propriului partid, dar și pe cea a țării.

În absența unei opoziții parlamentare care să țină pasul cu această conjurație a penalilor și condamnabililor, lumea și-a pierdut răbdarea și a ieșit în stradă pentru a le arăta politicienilor că acea bună parte din țară care nu e captivă manipulărilor de tot felul crede că nu este normal ca legile să fie făcute în beneficiul celor care fură banul public și că, dimpotrivă, guvernarea este un instrument administrativ în serviciul celor care contribuie la bugetul comun.

Cum ai descrie atmosfera protestelor? Ce îi unește pe demonstranți?

E o lume pestriță în stradă la mitingurile de protest din ultimele trei săptămâni. Unii cred (și mă număr printre ei) că rezultatul alegerilor trebuie respectat și că actuala putere are obligația să facă exact ceea ce le-a promis celor ce au creditat-o electoral, fără a-i pedepsi pe ceilalți care, de altfel, sunt în egală măsură contributori la bugetul public, își plătesc taxele și trebuie să beneficieze de pe urma bunei guvernări. Alții, dimpotrivă, cred că o dată prins cu minciuna, nu mai poți fi credibil, așa că cer plecarea premierului și a miniștrilor care au încercat să modifice legislația, fără consultări publice și în disprețul statului de drept. Îi leagă furia și disperarea unei corupții duse până la sfidare. Oamenii pot greși, inclusiv la guvernare. Dar atunci când te instalezi la putere pentru a spăla rufele murdare ale corupților, în vreme ce în spitale se moare de infecții nosocomiale, jumătate din drumurile țării sunt la pământ iar a cincea parte din populație își caută un loc de muncă în străinătate, nu-ți mai rămâne decât să spui că lumea care te contestă este manipulată de forțe oculte străine de țară. E modul în care a început și sfârșitul dictatorului Nicolae Ceaușescu.

Rumänien Bukarest Proteste gegen Regierung (Reuters/O. Ganea)

Klaus Iohannis la protestele din 22 ianuarie

Ce efecte au protestele la nivel politic?

Deocamdată protestele au reușit să amâne modificarea arbitrară a legislației penale. Mai mult, au obligat Ministerul Justiției să organizeze un fel de dezbatere publică, deși aceasta este strict consultativă. Ministerul poate să ignore orice recomandare, orice sugestie venită din partea organizațiilor profesionale, din partea societății civile sau a oricui se pricepe să amendeze un proiect de lege. Strada joacă acum rolul opoziției. 

Liderul PSD Liviu Dragnea a vorbit despre un început de lovitură de stat, după ce președintele Klaus Iohannis a participat la protestele din Bucuresti în urmă cu o săptămână. Cum comentezi aceste declarații? 

Președintele Klaus Iohannis nu avea ce să caute printre protestatari. Protestul lor a fost unul îndreptat împotriva ciuntirii legislației anti-corupție, nu o răfuială politică.

De ani de zile, protestatarii din România sunt priviți ca fiind masă de manevră. Canale media intoxicate de un limbaj al urii rulează mereu aceeași placă: oamenii care ies în stradă au fost cumpărați. La ultimele mitinguri s-a vorbit despre 100 de lei primiți de fiecare participant; pentru un copil s-au plătit 50 de lei iar pentru un câine 30. Oricât de absurd poate să sune aceasta, posturi de televiziune deținute de un mogul condamnat definitiv și de un om de afaceri care a dispărut în timpul urmăririi penale nu contenesc să repete așa ceva. Și este multă lume care le crede. De unde vin banii? Nu se știe. Dar cele mai des vehiculate nume sunt serviciul de securitate națională SRI și multimiliardarul american George Soros.

Nu e nici o diferență între manipulările celor două televiziuni și acuzațiile lui Liviu Dragnea - care și le propagă pe aceleași două canale media. Disperarea acestor personaje, în frunte cu Liviu Dragnea și cu cei doi patroni media care au probleme cu justiția, este atât de mare, încât nu au nicio problemă să răstoarne adevărul în prezența adevărului.

Președintele știe foarte bine cu cine are de-a face, în tabăra actualei majorități parlamentare. Și ar fi trebuit să își dea singur seama că apariția sa în mulțime va da apă la moara manipulării. Nu știu dacă a decis singur sau dacă i-a sugerat cineva să o facă. Poate că el, personal, a punctat politic; dar pentru lupta anti-corupție a fost o greșeală.

Cum evaluezi propunerea președintelui Iohannis de a organiza un referendum pe tema modificărilor legilor justiției?

Ce se va întâmpla dacă, la fel ca în mare parte din Europa, amorțiți de campanii anoste sau obosiți de mesaje agresive, exasperați de politicieni incapabili să treacă de sticla ecranului sau timorați de mesaje panicarde, oamenii nu vor ieși la referendum? Vor fi voci care vor spune că oamenii nu dau doi bani pe anti-corupție? Au mai fost astfel de voci: însuși Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, spunea, după alegerile locale pe care partidul său social-democrat le-a câștigat, că alegătorii nu au nicio problemă cu dosarele penale ale primarilor. Dovada e clară: un sfert dintre primarii orașelor României au probleme cu justiția - iar unii au câștigat chiar în închisoare fiind.

Într-un peisaj dominat de minciună și manipulare, va fi greu să transmiți un mesaj percutant anti-corupție, va fi greu să faci oamenii să înțeleagă că există viață și dincolo de hoțiile politicienilor penali.

Interviul a fost realizat de Alexandra Scherle. 

Vă mai recomandăm