Stop cadru în baletul juridic pentru expulzarea unui islamist islamic

Imediat după eliberarea aşa-zisului calif din Koeln din închisoare, oficialităţile germane şi-au demarat eforturile aparent sisifice de a obţine permisunea autorităţilor judiciare de a-l expulza pe Kaplan. Luni de zile de urmăriri, de procese şi recursuri, de verdicte şi contraverdicte au luat sfârşit ieri odată cu hotărîrea trinbunalului administrativ din Koeln de a permite trimiterea în Turcia a fostului azilant politic din Germania. Multă vreme provocase indignare în rândul stângii însăşi ideea expulzării în Turcia chiar şi a unui islamist fanatic şi criminal de anvergura lui Kaplan, care îşi crease la Koeln o organizaţie extremistă interzisă de autorităţi abia în urma atentatelor teroriste ale al Kaidei comise în SUA la 11 septembrie 2001. Nu puţini fiuseseră şi judecătorii germani care se raliaseră convingerii că nimeni, nici măcar un răufăcător periculos precum Kaplan nu poate fi expulzat în Turcia, câtă vreme în această ţară deţinuţii continuă să fie torturaţi.

Iată aşadar că lucrurile s-au schimbat. Decizia Comisiei Europene de a propune amorsarea de negocieri de aderare la Uniunea Europeană Turciei, în baza progreselor eforturilor reformiste ale Ankarei n-a rămas fără efect.

Schimbarea se datorează însă în mare măsură şi poziţiei ministrului german de interne, Otto Schily, un adept consecvent al fermităţii în lupta împotriva ameninţării terorismului musulman şi a islamismului militant, precum şi în genere modificării în profunzime a atitudinii multor germani faţă de această primejdie. Judecătorii din Koeln subliniaseră de altfel, în verdictul lor, că Metin Kaplan este o figură de proră a extremismului islamic, şi că, în consecinţă, reprezintă o necesitate ţinând de interesul public să părăsească rapid teritoriul german.

Curtea administrativă din Koeln a respins obiecţiile ridicate de apărare împotriva expulzării, estimând că relegarea lui Kaplan deţine prioritate în faţa raţiunilor medicale sau familiale pledând în favoarea rămânerii califului din Koeln în Germania. Judecătorii au apreciat că rapoartele medicale nu interziceau transportarea islamistului turc, care din unghi juridic, ar mai fi avut posibilitatea să ceară în răstimp de 2 săptămâni revocarea verdictului la nivelul tribunalului administrativ al landului Renania de Nord Vestfalia. Totuşi, această portiţă juridică n-a mai inclus şi o amânare automată a extrădării lui Kaplan în Trucia, iar autorităţile s-au prevalat de această şansă, punînd capăt interminabilelor jocuri juridice legate de această expulzare.

La nivel politic, ministrul german de interne a dat asigurări potrivit cărora Kaplan nu va fi torturat în Turcia şi va beneficia, potrivit promisiunilor gubvernului de la Ankara, de un proces corect, corespunzând criteriilor justiţiei unui stat de drept. Concomitent, Otto Schily a salutat extrădarea lui Kaplan, calificînd-o drept o probă a capacităţii unui stat democratic de a se apăra de extremişti.

În Turcia Curtea cu Juraţi din Besiktas, cartier situat în partea europeană a Istambului l-a inculpat instantaneu pe autodesemnatul calif din Koeln pentru tentativă de răsturnare a ordinii constituţionale şi a hotărît să-l menţină în arest. Turcia este o ţară cu un regim strict laic, iar extrădarea de către autorităţile renane a liderului islamist e de natură să genereze cu atât mai multă satisfacţie, cu cât expulzarea survine după o bătălie juridică atât de lungă.

E clar că, pentru Turcia, judecarea la faţa locului a lui Kaplan reprezintă un test semnificativ al reformei şi fiabilităţii noului sistem judiciar turcesc, şi al adaptării lui la normele europene.

Şi mai important e poate semnalul lansat prin această expulzare extremiştilor musulmani care au utilizat teritoriul german ca insulă de securitate, ca refugiu şi spaţiu de odihnă precum şi ca bază de operaţiuni teroriste în occident. Islamiştilor le va fi mai greu, de-acum încolo să spere că autorităţile germane vor închide ochii în faţa activităţilor lor în Republica Federală.