Steguleţe roşii, progrese, aderări, ratificări: reacţii la Berlin

I-am întrebat pe cei doi deputaţi germani, cum apreciază raportul de monitorizare prezentat ieri oficial, de Comisia Europeană. Ca şi colegul său Thomas Silberhorn, Markus Meckel s-a arătat pregătit să reacţioneze practic instantaneu la raport, întrucît, aşa cum a admis el însuşi, esenţialul conţinutului lui fusese pus în circulaţie în zilele trecute.

Rezumînd concluziile documentului, Meckel a subliniat că raportul, lipsit de o decizie definitivă, „consemnează pe lîngă evidentele progrese înregistrate în statele candidate şi deficitele restante”, care s-au soldat cu propunerea continuării monitorizării lor, după recomandata aderare la 1 ianuarie 2007. Vorbind despre necesitatea eventualei amînări pe domenii a integrării depline, respectiv a suspendării vremelnice, pe zone problemă, a drepturilor integrale ale României şi Bulgariei de state membre ale Uniunii, Meckel n-a ezitat să critice şi Comunitatea. Fiindcă „Uniunea Europeană n-a reuşit pînă acum să elaboreze mecanismele necesare menţinerii presiunilor reformiste asupra statelor odată ce aceste ţări au apucat să adere”, a subliniat parlamentarul social-democrat.

La rîndul său, Thomas Silberhorn a apreciat că, „elogiind progresele realizate fără să omită specificarea deficitelor, Comisia Europeană a prezentat un raport ce descrie realist situaţia”.

Intrebat ce anume trebuie să facă România pentru a nu risca aderarera la 1 ianuarie 2007, Silberhorn a subliniat că membrii Comisiei au etalat şi „un plan de lucru, care precizează domeniile problemă, plan care va trebuie urmat, întrucît mai e de lucru în multe zone”. El a insistat asupra aplicării legilor reformiste şi nu doar asupra necesităţii adoptării lor. Silberhorn şi-a manifestat încrederea în capacitatea ambelor guverne de-a-şi rezolva problemele şi de a reuşi să respecte termenele. In rest, a spus el, „va trebui aşteptat pînă la următorul raport din toamnă, după care Bundestagul va trece la rartificarea tratatelor de aderare”.

Pe de altă parte, Thomas Silberhorn şi Markus Meckel au recunoscut existenţa importantului decalaj dintre Sofia şi Bucureşti, care favorizează masiv România. Silberhorn a salutat succesele înregistrate, cerînd însă continuarea reformelor în ambele ţări. In ce-l priveşte, Markus Meckel n-a evocat posibilitatea unei decuplări a celor două ţări, subliniind în schimb şi el că, „acum e cazul ca ambele să-şi suflece mînecile şi să-şi ducă la bun sfîrşit misiunea”.

In fine, la întrebarea privind ratificarea în Bundestag a tratatelor de aderare, o chestiunea spinoasă, devreme ce Germania, pe moment cea mai importantă ţară europeană, a rămas şi ultima pe lista celor care nu le-au sancţionat încă în parlament, deputaţii au clarificat chestiunea. Bobocii se vor număra la toamnă, în speţă după următorul raport al Comisiei Europene. După care Bundestagul va trece la ratificare, proces, care, potrivit şefului diplomaţiei germane, Frank Walter Steinmeier, se va încheia pînă la începutul lunii decembrie. Ceva mai puţin precaut, Markus Meckel a indicat lunile octombrie-noiembrie şi a explicat şi motivele pentru care ratificarea a întîrziat întrucîtva în Germania. La mijloc, a spus el, s-a aflat incongruenţa dintre poziţiile creştin-democrate şi cele social-democrate. A reieşit, din cele sugerate de el, cî în marea coaliţie guvernamentală actuală, alcătuită din reprezentanţii celor două formaţiuni principale din Germania, conservatorii cancelarului Angela Merkel au fost ceva mai severi, formaţiunea de centru-stînga dovedindu-se ceva mai îngăduitoare faţă de carenţele statelor candidate. Spre a nu risca o ceartă în alianţă, sau chiar ruperea ei, cele două partide s-au înţeles ca Bundestagul să-şi adopte decizia privind ratificarea în funcţie de hotărîrea Comisiei Europene, respectiv a Consiliului European. Cu alte cuvinte, potrivit expertului social-democrat, „într-o mare coaliţie poziţiile divergente trebuie armonizate”.

Rămîne de văzut dacă şi alianţa guvernamentală de la Bucureşti va reuşi să-şi armonizeze poziţiile spre a elimina pînă în octombrie cele „4 steguleţe roşii”, care continuă să fluture în România.