Statul german va începe să-şi reducă datoriile

Din proiectul de buget pe 2009 şi din planurile financiare valabile până în 2012 reiese de asemenea că ministrul de finanţe Peer Steinbrueck şi-a impus măsurile de austeritate reducând substanţial fondurile cerute de colegii săi de cabinet. Steinbrueck prezintă astăzi guvernului de la Berlin strategia sa pentru următorii ani.

Un ţel important pare la îndemână. Anul 2011 va fi anul în care, după decenii, bugetul Germaniei va fi alcătuit fără noi credite. Peste trei ani, nu numai că bugetul va fi alcătuit din încasările fiscale, dar se va începe şi cu rambursarea creditelor care în 40 de ani au ajuns la ameţitoarea sumă de 900 de miliarde de euro. Măsura este necesară, fiindcă statul s-a finanţat mult prea mult timp în dauna generaţiilor viitoare. Statul german plăteşte acum dobânzi anuale în valoare de 42 de miliarde de euro, ceea ce-i ameninţă capacitatea de acţiune politică.

În următorii doi ani, ministrul de finanţe şi-a propus totuşi contractarea de noi datorii urmând ca abia după aceea bugetul să fie echilibrat. Apoi, în anii care vor urma, este prevăzută rambursarea datoriilor simultan cu o relaxare fiscală în beneficiul cetăţenilor. Echilibrarea bugetului în 2011 presupune, ce-i drept, încasări din vânzarea unor proprietăţi ale statului în valoare de aproape şapte miliarde de euro.

Situaţia finanţelor statului german este şi va mai rămâne pentru un timp precară. Statul este nevoit să facă investiţii uriaşe în scopul păstrării şi extinderii infrastructurii mai ales pentru transport. Cheltuielile de cercetare trebuie să crească pentru ca Germania să-şi menţină poziţia la nivel internaţional; familiile şi mai ales copiii au nevoie de sprijin suplimentar pentru a avea viitorul asigurat. În plus, Germania trebuie să onoreze obligaţiile pe care şi le-a asumat la nivel internaţional. Aceasta nu înseamnă numai finaţarea misiunilor din Balcani, Orientul Apropiat şi Afganistan ci şi cooperarea în domeniul dezvoltării.

În context, cancelarul Angela Merkel a aprobat sporirea consistentă, cu 12,4 la sută a bugetului alocat dezvoltării. Apoi, de preferinţă deja anul viitor, când este an electoral, se va aplica o relaxare fiscală.

Planurile Ministerului de Finanţe arată care sunt priorităţile politice: 40 la sută din totalul cheltuielilor se află la dispoziţia resortului Muncă şi Protecţie Socială. Pe locul doi se află plata dobânzilor, urmată de cheltuielile militare. Riscurile sunt însă mari. Dacă dobânzile cresc vor creşte şi cheltuielile. Dacă avântul economic se domoleşte se vor domoli şi încasările fiscale. Bugetul echilibrat este aşadar numai programat pentru anul 2011. O eventuală stagnare a economiei în combinaţie cu creşterea dobânzilor ar putea uşor da peste cap planurile ambiţioase ale ministrului de finanţe.