Statele Unite presează accesul la datele personale ale europenilor

Presiunile exercitate de Statele Unite asupra Europei în contextul proiectului privind schimbul de date personale, presiuni invocate de legislatorii comunitari, au prins o formă şi mai clară cu ocazia conferinţei pentru securitate de la München.

Prezent la reuniunea din capitala bavareză, James Jones, asistentul pe probleme de securitate al preşedintelui american Barack Obama, a pus în vedere partenerilor de dincoace de Ocean că Statele Unite iau în calcul varianta unei blocade instituite Parlamentului European.

Jones a argumentat, în favoarea legalizării transferului de date, cu ceea ce el a numit protecţia demonstrată a sferei private, la fel cum demonstrată ar fi fost şi eficienţa programului care, a explicat demnitarul american, ar fi salvat deja vieţi, inclusiv în Europa.

Ameninţările lui Jones, vizând încetarea cooperării Washingtonului cu Parlamentul European, au fost dublate şi de ambasadorul Statelor Unite pe lângă instituţiile comunitare, William Kennard. În fine, în interval de câteva zile, presiunile au ajuns la nivel foarte înalt, de vreme ce însuşi secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a găsit de cuviinţă să-i contacteze, telefonic, pe Jerzy Buzek, preşedintele Legislativului european, şi pe înaltul responsabil desemnat pentru diplomaţie şi securitate, Catherine Ashton.

Toată această precipitare survine după ce, joia trecută, Comisia pentru Drepturile Omului din Legislativul comunitar a calificat drept inacceptabil, în actuala sa formă cel puţin, proiectul de acord transatlantic prin care s-ar permite Statelor Unite accesul la datele din sistemul centralizat bancar european. Aşa cum arată în acest moment, acordul nu garantează inviolabilitatea şi, în principiu, securitatea informaţiilor personale ale cetăţenilor europeni, au explicat parlamentarii din Comisia pentru Drepturile Omului.

Există de asemenea temerea că, acceptând acum implementarea unui acord în forma sa intermediară, se crează un precedent periculos în operarea cu legislaţia, atât la nivel continental cât şi în ce priveşte relaţia cu Statele Unite.

The Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication, pe scurt SWIFT, societatea belgiană autorizată în Uniunea Europeană să centralizeze informaţiile personale din reţeaua bancară, operează global, în fiecare zi, cu tranzacţii în valoare de mii de miliarde de euro între 8000 de instituţii din aproape 200 de ţări. Operatorul belgian a recunoscut, în 2006, că a pus la dispoziţia Statelor Unite informaţii din bazele sale de date, în virtutea legislaţiei de criză lansată în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Comisia Europeană şi o serie de state membre ale Uniunii sunt de părere că, în formatul intermediar în care se află, proiectul de acord transatlantic poate fi pus în practică. Decizia nu intră însă în vigoare decât cu acceptul Parlamentului European.

Statele Unite, care avertizează că încetarea actualei colaborări ar provoca o prăpastie informaţională şi ar duce la pierderea de date preţioase pentru angrenajul anti-terorist, ameninţă că, în cazul opoziţiei euro-legislatorilor, vor trece la negocieri directe cu ţările membre.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz