Statele sud-est europene, preocupate de problemele energetice

Conform aşteptărilor, tema centrală a întâlnirii miniştrilor de externe din statele membre ale Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, din Atena a fost situaţia provinciei Kosovo. În urma decesului preşedintelui kosovar, Ibrahim Rugova, mai mulţi politicieni de rang înalt au fost nevoiţi să-şi anuleze participarea pe ultima sută de metri. Printre aceştia s-a aflat şi şeful misiunii Naţiunilor Unite în Kosovo, Sören Jessen-Petersen, care a decis să rămână în Pristina. Ministrul de externe al Serbiei Muntenegru, Vuk Drascovic, cunoscut pentru atitudinile sale naţionaliste nu a lipsit de la reuniune, însă de această dată a avut un discurs moderat şi optimist: „Integritatea tuturor statelor din această regiune trebuie respectată, aşadar şi integritatea ţării mele. Graniţele nu pot fi modificate, iar fiecare regiune trebuie să poată să îşi păstreze actualul nume. Sugestia noastră este următoarea: avem nevoie de graniţe la standarde europene cu Albania şi Macedonia şi pledăm pentru frontiere deschise, invizibile, care să existe doar pe hârtie. Şi suntem dispuşi să facem compromisuri şi să permitem înfiinţarea în Kosovo a filialalor organizaţiilor internaţionale şi a instituţiilor financiare”.

Uniunea Europeană are însă în vedere un viitor european pentru Kosovo. La întrunirea miniştrilor de externe din Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est a participat pentru prima dată şi un reprezentant al preşedinţiei semestriale a Uniunii Europene. Secretarul de stat austriac, Hans Winkler, a afirmat că vrea ca prezenţa sa la întrunire să fie percepută ca un mesaj călduros din partea Uniunii Europene. El susţine că asta nu înseamnă că statele din regiune vor primi automat şi promisiuni în privinţa unei viitoare aderări: „Promisiunea concretă este o confirmare a perspectivei europene şi cred că acest lucru este deja o certitudine. Cu siguranţă vor fi făcute propuneri concrete acestor ţări, ca recompensă, în cazul în care îşi vor continua reformele şi dacă vor îndeplini criteriile de integrare”.

“Integrare prin cooperare economică”- este reţeta de succes a Uniunii Europene care va fi pusă la dispoziţie acum şi statelor din sud-estul Europei. În urmă cu trei luni, tot în Atena au fost puse bazele comunităţii energetice din Europa de Sud-Est. Turcia nu vrea încă să facă parte din acord. Grecia şi Turcia vor construi însă o conductă de gaze naturale pentru transportul gazelor naturale spre vestul Europei. Ministrul de stat turc, Mehmet Aydin: „Practic toate părţile implicate recunosc importanţa unei comunităţi energetice în regiune. Până la urmă, energia stă la baza oricărei decizii economice. La astfel de întruni ale miniştrilor nu se intră în detalii, însă suntem foarte hotărâţi să punem în aplicare proiectul acestei magistrale de gaz metan”.

Ministrul bulgar de externe, Ivailo Kalfin, a vrut însă să intre în detalii. Ţara sa acoperă 70% din deficitul energetic din sud-estul Europei. „Prioritară este acum infrastructura. Iar proiectul conductei ce va lega Siberia de portul grecesc Alexandroupolis este de o importanţă majoră. De asemenea, intenţionăm să extindem reţeaua de gaze naturale a Bulgariei spre Albania sau Macedonia şi vrem să găsim furnizori alternativi de gaze naturale în Siberia şi să transportăm gazul metan spre Europa Centrală. În ultimele luni am simţit cât de importante sunt aceste surse de gaz metan alternative”, a precizat oficialul bulgar. Asigurarea resurselor energetice reprezintă prioritatea sud-estului Europei. Mai multe despre politicile acestor state vom afla peste câteva luni, la Salonic, unde va avea loc summitul şefilor de stat şi de guverne din sud-estul Europei. Aspiranta la statutul de membru al Uniunii Europene, Croaţia, va prelua preşedinţia Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est.