1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Statele BRICS, departe de a fi unite

Nici nu s-a încheiat bine Campionatul Mondial de Fotbal că are loc, tot în Brazilia, la Fortaleza, summitul statelor BRICS. Acestea sunt, alături de ţara gazdă, Rusia, India, China şi Africa de Sud.

În 2001, când economistul Jim O'Neill a avut ideea numirii acestui grup de state BRIC, pornind de la prima lor literă (Brazilia, Rusia, India şi China), ele erau deoptrivă patru state emergente mari şi dinamice. Totuşi criza financiară a frânat creşterea acestor ţări. În 2009 fondatorilor li s-a alăturat şi Africa de Sud, grupul numindu-se de atunci BRICS.

Problema e că interesele economice a statelor membre sunt greu de coordonat, acestea fiind foarte diferite. "India e cu siguranţă o ţară în curs de dezvoltare, ceea ce Rusia nu mai e. Iar China e pe cale să devină o putere industrială. Nu-mi dau seama care e numitorul comun" apreciază, pentru DW, Rolf Langhammer de la Insitutul pentru Economie din Kiel.

Atunci ce le uneşte? În 2008, de pildă, Brazilia şi India au reprezentat, în cadrul rundei Doha, ţările în curs de dezvoltare şi emergente. Un an mai târziu, China şi India au blocat la summitul pe teme climatice un acord care nu corespundea intereselor proprii. Cel mai recent exemplu datează din luna mai, când a fost încheiat acordul privind livrările de gaz rusesc Chinei. O afacere cu un volum de 400 de miliarde de dolari, menită a arăta occidentului că Rusia îşi poate vine gazul metan şi în altă parte.

Concurenţi sau parteneri?

Dar în rândul statelor BRICS există şi tensiuni. În spatele aparentei armonii dintre Beijing şi Moscova, domneşte iritarea Rusiei vizavi de China care-şi exinde influenţa în centrul Asiei în detrimentul Kremlinului. Ruşii sunt de asemenea nemulţumiţi că tot mai mulţi chinezi se stabilesc în Siberia, un teritoriu depopulat. Pe de altă parte, conflictele de la frontiera indo-chineză împovărează relaţiile dintre cei doi giganţi asiatici. Lipsa de încredere şi a unor interese economcie comune îl determină pe Langhammer să califice statele în cauză mai degrabă drept concurente decât partenere în competiţia pentru materii prime, resurse şi teritorii.

La toate acestea se adaugă şi faptul că fiecare are de luptat cu probleme proprii. "Africa de Sud are cea mai scăzută rată de creştere dintre statele BRICS şi se confruntă cu un şomaj ridicat în rândul tinerilor" atrage atenţia Helmut Reisen de la societatea de consultanţă Shiftin Wealth. India a pus pe picioare, cu ajutorul subvenţiilor, branşe industriale de mare succes, de pildă în materie de softweare şi medicamente generice. Cu toate astea însă, n-au fost create prea multe locuri de muncă. "În consecinţă, o mare parte a populaţiei a rămas acolo unde era, adică în sărăcie" spune Reisen. India se confruntă şi cu un însemnat deficit bugetar, o problemă care apasă şi pe umerii Braziliei. Pătura de mijloc, oricum subţire, e ameninţată de sărăcie din cauza crizei.

Teamă faţă de o Chină puternică

Cei doi poli ai grupului BRICS sunt Rusia şi China. În timp ce economia Rusiei stagnează, cea chineză înfloreşte. Aici se estimează o creştere economică de peste 7 procente. Puterea Chinei nu e tocmai pe placul partenerilor BRICS. Divergenţe de opinie există, de exemplu, în contextul planificatei bănci de dezvoltare comună. Înfiinţarea unei astfel de bănci, explică economistul Rolf Langhammer, trebuie înţeleasă şi ca semnal politic la adresa statelor puternic industrializate: "Statele BRICS vor să devină astfel independete de, cum spun ele, dictatul Fondului Monetar Internaţional şi de băncile regionale de dezvoltare, aflate sub influenţa vechilor state industrializate". Un exemplu e rolul dominant al Japoniei în interiorul băncii asiatice de dezvoltare.