1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Stabilitate şi solidaritate europeană - noul mecanism de criză

Şefii de guverne din UE se vor consulta cu privire la modalităţile de stabilizare a monedei euro. Cancelarul german, Angela Merkel, a prezentat în Bundestag noutăţile pe care le aduce noul fond european de criză

default

Doamna Angela Merkel, joi, 24 martie, în Parlamentul german, explicând modul de funcţionare a noului fond european de criză

Începând din 2007, criza economică şi financiară a dominat toate dezbaterile din interiorul Uniunii Europene. Multe state din grupul euro au început să se clatine sub greutatea deficitului, punând astfel automat în dificultate moneda europeană. Guvernele europene sunt hotărâte să schimbe situaţia în bine, motiv pentru care în zilele care urmează va avea loc un summit special în acest sens.

"Pachetul destinat consolidării uniunii economice şi monetare are în vedere trei lucruri. În primul rând, mai multă stabilitate şi solidaritate. În al doilea rând, susţinerea competitivităţii şi, în fine, crearea unui raport echilibrat între responsabilitatea fiecărui stat în parte şi solidaritate", a declarat Angela Merkel, joi, în Bundestag.

Sancţiuni concrete

Şefii de guverne ai UE au decis modul în care statele din grupul euro ameninţate de faliment vor putea beneficia de ajutor financiar începând din 2013. La fondul european de stabilitate, care va fi extins la suma de 440 de miliarde de euro, Germania participă cu circa 22 de miliarde. UE doreşte însă ca statele euro să reacţioneze din timp astfel încât să preîntâmpine apariţia derapajelor financiare.

"Ţările din grupul euro riscă să fie sancţionate pe viitor dacă nu iau măsuri de echilibrare bugetară. Statele care încalcă limita de trei procente din PIB în privinţa deficitului, vor putea fi mai repede şi mai devreme sancţionate", a mai declarat şefa guvernului german.

Sancţiuni concrete sunt prevăzute inclusiv pentru statele cu un nivel al datoriei publice care depăşeşte 60 la sută din propriul buget.

"Prin crearea acestui pachet complet de măsuri ne asumăm lecţiile pe care le-am învăţat în urma crizei datoriilor. Punem bazele unui mecanism care să ne ajute să nu mai repetăm greşeli făcute în trecut", a relevat Angela Merkel.

Opoziţia, sceptică

Şefa cabinetului german a vorbit cu multă înflăcărare despre responsabilitatea întregii Uniuni Europene şi a cotat anul în curs drept un an al încrederii reciproce. Puţin impresionat de retorica Angelei Merkel, şeful Stângii, Gregor Gysi, pune la îndoială faptul că Merkel şi colegii ei europeni ar fi tras învăţămintele necesare de pe urma crizei.

"Nu am limitat nici speculanţii, nici fondurile Hedge, nici vânzările în lipsă şi n-a fost impusă o taxă pe tranzacţiile financiare. Fondul Monetar Internaţional vorbeşte deja de apariţia unei noi crize economice, mai gravă decât cea precedentă, tocmai din cauza faptul că nu a fost absolut nimic reglementat", a replicat Gysi.

La rândul lor, social-democraţii au declarat că agrează "pachetul" de stabilitate, dar se tem că acesta nu va fi acceptat foarte uşor de cetăţeni, care vor trebui să scoată bani din buzunar pentru susţinerea altor state membre. Fostul ministru german de Finanţe, social-democratul Peer Steinbrück, a declarat, textual, că "cetăţenii nu s-au săturat de Europa, ci de modul ei de organizare".

Parlamentele naţionale ale ţărilor din grupul euro vor dezbate în lunile care urmează propunerile de stabilizare a monedei unice. Se aşteaptă ca până la vară fiecare ţară să fi încheiat consultările parlamentare în acest sens.

Autor: Hainer Kiesel / Vlad Drăghicescu

Redactor: Rodica Binder