1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Stabilitate în detrimentul democrației, la Chișinău

Partidele care conduc astăzi Republica Moldova (PDM și PL) se bucură de încrederea a numai 8,5% din electorat. 80% din cetățeni își doresc alegeri parlamentare anticipate.

Datele transpar dintr-un sondaj realizat în Republica Moldova de Fondul Opiniei Publice. Astfel, dacă momentan ar fi organizate alegeri parlamentare, 7 partide ar accede în Parlament: Partidul Socialiștilor (partid pro-rus, condus de Igor Dodon) - 26,3%; Partidul Acțiune și Solidaritate (partid pro-european, condus de Maia Sandu) – 15,3%; „Partidul Nostru” – 12,4% (partid pro-rus, condus de Renato Usatîi); Partidul Demnitate și Adevăr (partid pro-european, condus de Andrei Năstase) - 11,9%; Partidul Comuniștilor (condus de Vladimir Voronin) - 7,9%; Partidul Democrat (partid de guvernare, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc) – 7,3% și Partidul Popular European (condus de ex-premierul pro-european Iurie Leancă) – 6,3%. Partidul Liberal (care face parte din actuala gugernare) nu ar mai trece pragul de accedere în Parlament (care este de 6%) și ar acumula doar 1,2%. Partidul Liberal-Democrat (partid pro-european cu cea mai mare reprezentativitate parlamentară după ultimul scrutin, liderul căruia, Vlad Filat, a fost condamnat luni, 27 iunie, la 9 ani de închisoare pentru corupție) ar acumula doar 0,8%.

63% au sentimente pozitive față de Rusia

Favoriții la fotoliul prezidențial (alegeri programate pentru 30 octombrie 2016) sunt, potrivit anchetei sociologice, Igor Dodon (29%), Maia Sandu (17%) și Andrei Năstase (10,9%).

Datele sondajului arată că 80% din cetăţeni îşi doresc alegeri parlamentare anticipate. 54% din cei chestionaţi văd Moldova mai aproape de Rusia, iar 46% – mai aproape de Europa şi Occident. Dacă s-ar organiza un referendum, pentru aderarea la UE ar vota 41%, iar pentru aderarea la Uniunea Vamală (controlată de Rusia) – 50%. Pentru unirea cu România (în cazul unui eventual referendum) ar vota 22% dintre moldoveni, iar 63% ar vota împotrivă. Sentimente pozitive faţă de Rusia au 63% din cei chestionaţi, faţă de UE – 50%, faţă de România – 37%, faţă de Ucraina – 31%, iar faţă de SUA – 31%.

Sondajele arată că moldovenii sunt tot mai dezamăgiți de perspectiva europeană. În 2007, în perioada guvernării comuniste, 70% dintre moldoveni își doreau aderarea țării la UE, față de 40% cât arată sondajele în prezent. Iar analiștii politici anticipează că numărul euroscepticilor va continua să crească pe fondul dezamăgirii populației în clasa politică excesiv de coruptă, care se declară pro-europeană și care este agreată, în discursuri, de oficialii europeni și români.

Stabilitate în detrimentul democrației

„Cred că și cetățenii din Republica Moldova ar trebui să înțeleagă ce se întâmplă la București și Bruxelles. Vorbim despre o schimbare de context. Din moment ce nu se mai pune problema extinderii UE, cu tot cinismul de rigoare, UE accentuează stabilitatea politică din Moldova în detrimentul democrației. În momentul acesta Republica Moldova are un guvern și o majoritate parlamentară care asigură o anumită stabilitate comodă pentru UE. Și nu mai contează dacă acel guvern și acea majoritate sunt impecabile. Aceste detalii sunt acum ignorate. Dacă ai de a face cu regimuri, state pe care nu dorești să le integrezi - atenția și criteriile față de ele nu mai sunt atât de riguroase. Una este când vrei să aduci pe cineva în casă și îl pregătești pentru aceasta, dar altceva este când vrei să ții pe cineva în curte – pe acesta îl pregătești mai superficial: să nu facă gălăgie, să nu spargă geamurile. Oricât de cinic ar suna, aceasta este condiția Republicii Moldova acum”, a explicat analistul politic român, Dan Dungaciu.

Co-preşedintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, Florin Constantinescu, a declarat săptămâna trecută, după reuniunea comisiei, că „aderarea Moldovei la Uniunea Europeană depinde de menţinerea stabilităţii guvernamentale şi legislative, având o majoritate pro-europeană”.

Dezamăgirea va decupla moldovenii de Vest

Într-un fel, - a comentat Dungaciu, - „oamenii care garantează că pot menține stabilitatea sunt priviți ca parteneri de discuție”. (...) „Aceasta introduce o enormă frustrare în rândul unei bune părți a populației din Republica Moldova. Și această frustrare este perfect legitimă. Din păcate, o să vedem cum această populație ajunge și mai puternic să se decupleze de Vest. Deci, populația din Moldova este dezamăgită inclusiv de faptul că mulți politicieni și oficiali europeni se fac că nu văd anumite atitudini ale unor politicieni de la Chișinău care, dacă ar fi fost aceleași în preajma integrării europene a unui alt stat, ar fi fost sancționate”, a menționat Dungaciu.

Și ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit, a declarat recent, după o întâlnire avută cu premierul moldovean Pavel Filip: „În general, suntem satisfăcuți de pașii de reformă, simțim progres și în acest sens vă felicităm. Guvernul lucrează mult. Vă încurajăm să menţineţi ritmul de implementare a reformelor”.

În timp ce guvernanții de la Chișinău raportează la Bruxelles implementarea a 60% din agenda de reforme promise, organizațiile non-guvernamentale din Republica Moldova invocă doar 30% și doar la nivel de amendare a cadrului legislativ, nu și la capitolul „reforme palpabile”.