1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Srebrenica şi interesele ONU

Naţiunile Unite, mai precis căştile albastre olandeze, nu poartă nici o responsabilitate pentru masacrul de la Srebrenica, a decis Curtea de Apel a Olandei.

default

"Mamelor de la Srebrenica" li s-a cerut să înţeleagă că morţii lor sunt mai puţin importanţi decât misiunile Organizaţiei Naţiunilor Unite în lume. Curtea de Apel de la Haga a explicat că un proces ar putea afecta activitatea misiunilor de pace sau securitate ale ONU şi că aşa ceva nu este în interesul nimănui. În cuvintele Curţii, mesajul adresat "mamelor" sună astfel: "Apreciem că mamele şi rudele au suferit atrocităţi şi înţelegem pe deplin că îşi caută dreptatea în instanţă. Dar decidem, în orice caz, că interesele Naţiunilor Unite prevalează, în această situaţie".

În 1995, Naţiunile Unite au ezitat să întărească efectivele de căşti albastre staţionate în perimetrul localităţii bosniace Srebrenica, o enclavă musulmană în partea sârbă a fostei republici iugoslave declarată prin rezoluţie ONU zonă demilitarizată şi de securitate. În condiţiile date, militarii olandezi care compuneau misiunea de căşti albastre din zonă au trebuit să se recunoască depăşiţi în faţa ofensivei sârbilor bosniaci. Ce a urmat este intrat în istorie sub numele de "masacrul de la Srebrenica", în care, conform estimărilor internaţional acceptate, au fost ucise în jurul a 6000 de persoane.

Pentru incidentele de atunci, Belgradul şi-a cerut, în premieră, scuze oficiale. Parlamentul Serbiei s-a pronunţat în favoarea unei rezoluţii prin care condamnă "crimele comise împotriva populaţiei bosniace de la Srebrenica, în iulie 1995". Legislativul sârb şi-a cerut, în acelaşi document, scuze de la familiile victimelor admiţând că "nu s-a făcut tot posibilul pentru a evita o astfel de tragedie". Elaborarea rezoluţiei a fost o etapă dificilă, dat fiind că operează cu elemente din istoria recentă şi prea puţin cicatrizată a poporului sârb. Cotidianul belgrădean Blic a scris, zilele trecute, despre un veritabil negoţ între partidele parlamentare de la Belgrad în vederea adoptării acestei declaraţii politice, extrem de importante pentru viitorul relaţiei Serbiei cu Uniunea Europeană. Documentul, care face referiri şi la crimele împotriva populaţiei sârbe din Bosnia şi nu conţine cuvântul "genocid", a fost votat de 127 din cei 173 de parlamentari prezenţi.

Interesant este că, în aceeaşi zi, generalul american în retragere John Sheehan, şi-a cerut public scuze pentru o afirmaţie legată de acelaşi incident. Fostul comandant suprem NATO declarase, cu o săptămână în urmă, în timpul audierilor din Congresul Statelor Unite pe marginea acceptării homosexualilor în armata americană, că tocmai prezenţa homosexualilor în armata olandeză a fost cauza masacrului de la Srebrenica.

În ce le priveşte pe "Mamele de la Srebrenica", cărora orientarea sexuală a "căştilor albastre" le este indiferentă, acestea vor continua să-şi caute dreptatea în instanţă. Dacă ONU este, conform interpretării justiţiei din acest moment, inatacabilă, urmaşii victimelor continuă acţiunea judiciară, îndreptându-se împotriva statului şi a ministerului olandez al Apărării, furnizorul de efective pentru protecţia zonei de securitate şi excludere militară de la Srebrenica.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz