Sprijiniţi de la Moscova, Voronin şi Smirnov resuscitează „pericolul unionist”

Alegerea liderului liberal Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova a servit ca temei pentru Partidul Comuniştilor să reiea campania de cultivare a sentimentului de românofobie în rândul societăţii.

Mihai Ghimpu a fost unul din fruntaşii Mişcării de eliberare naţională în anii '90. Semnatar al Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova, Mihai Ghimpu se declară român de obârşie şi unionist, dar susţine că în funcţia de stat pe care o deţine va pleda pentru statalitatea Republicii Moldova.

Spiritele s-au încins după ce liderul PL a recunoscut într-o emisiune televizată că este unionist:

„Nu eu am decis că mă cheamă Mihai şi nu eu am decis că sunt român. Aceasta vine de la părinţii mei care mi-au dat şi numele, şi prenumele, şi identitatea. Nimeni nu trebuie să-mi spună mie cum mă cheamă, al cui sunt eu şi cine sunt eu. Aceasta s-a hotărât de când m-am născut eu.

- Reporter: Dar sunteţi unionist?

- Da, dar această idee îmi aparţine ca om care îmi cunosc istoria. Astăzi, eu vreau să punem punct acestor dezbateri - că avem limbă română, că nu avem..., că suntem români, că nu suntem români. Da, am fost liderul Frontului Popular! Am luptat ca să-mi vorbesc limba! Am luptat împotriva ocupaţiei! Am luptat împotriva celui care mi-a luat libertatea! Dar eu nu am luptat numai pentru mine. Am luptat ca să-şi vorbească limba şi găgăuzul, şi bulgarul, şi ucraineanul, şi polonezul, şi evreul. Doar era tot numai în limba rusă. Oare în urma luptei noastre, a celor din Frontul Popular, nu au câştigat toţi? Aveau ei (minorităţile n.n.) dreptul, înainte, să-şi vorbească limba? Aveau dreptul la şcoli, la ziare şi grădiniţe?”.

Această decaraţie a ridicat pe baricade nu doar presa pro-comunistă de la Chişinău, ci şi autorităţile şi presa de la Tiraspol şi Moscova. Peste tot se „cântă” în aceeaşi tonalitate despre „sperietoarea Unirii” Republicii Moldova cu România, la fel ca în 1992 în Transnistria.

Atunci, liderul separatist Igor Smirnov, cu ajutorul presei ruse, a reuşit să-i transforme în gardişti (soldaţi transnistreni – n.n.) pe majoritatea bărbaţilor din Transnistria, implantându-le ideea „pericolului Unirii” cu România.

Singurul post de radio de la Moscova care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-şi precizeze punctul de vedere a fost „Eho Moskvi” („Ecoul Moscovei” – trad. red). Liderul PL a dat asigurări că propriile sale convingeri politice nu vor atenta la statalitatea Republicii Moldova nici în cazul în care va deţine şi interimatul funcţiei de şef al statului:

„Da eu sunt unionist, dar eu sunt preşedintele unui partid. Partidul are un program şi eu sunt obligat să mă ghidez de acest program. În programul nostru de partid avem două obiective de bază: lichidarea sărăciei şi integrarea în UE. Aceasta înseamnă că statul Republica Moldova rămâne intact". Ca orice persoană, am un anumit punct de vedere. Însă eu nu am spus că voi promova o politică în această direcție. Dacă vorbesc limba română, nu înseamnă că sunt pentru unificarea cu România”.

Apropo, zilele acestea, cu ocazia împlinirii a 18 ani de la înfiinţarea armatei transnistrene, liderul de la Tiraspol Igor Smirnov a declarat că „instabilitatea politică din Republica Moldova ar putea duce la provocări, inclusiv de ordin armat”.

De la Moscova, directorul Institutului pentru Strategie Naţională, Stanislav Belkovski, a întărit cu mână de analist politic afirmaţiile lui Smirnov. El a spus că “orientarea prooccidentală a noii puteri de la Chişinău va oferi o şansă suplimentară Transnistriei pentru obţinerea independenţei”. (…) "Deşi astăzi politicienii care vin la putere în Republica Moldova resping public perspectiva unirii cu România, însuşi faptul că noua coaliţie care va prelua guvernarea se numeşte “Alianţa pentru Integrare Europeană” deja denotă faptul că unificarea va fi inevitabilă, pentru că drumul Moldovei în Europa trece doar prin Romania”, a afirmat analistul rus.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle, Chişinău
Redactor: Petre M. Iancu