Sprijin pentru populişti

Sub titlul "Sprijin pentru populişti", săptămânalul german care apare la Hamburg readuce în memoria cititorilor faptul că s-au scurs doi ani de când miniştri de finanţe europeni au convenit asupra primului pachet de salvare destinat Greciei. "Doi ani", mai atrage atenţia autorul articolului, "care au însemnat pentru Europa nu doar mulţi bani ci şi multă substanţă politică. (...) La Praga sute de mii de cehi ies în stradă pentru a demonstra contra politicii de austeritate impuse de Bruxelles. În Olanda populistul de dreapta Geert Wilders provoacă destrămarea coaliţiei de guvernământ, pe care până atunci o sprijinise, tocmai din cauza problematicii europene, iar în Franţa o treime din electorat se pronunţă pentru candidaţi eurosceptici sau chiar anhti-europeni. În sfârşit, la Berlin, ministrul federal de Interne se pronunţă pentru reformarea tratatului Schengen".

Iată doar o succintă prezentare a evoluţiilor din ultima vreme, care dau naştere la o atmosferă extrem de "tensionată. Ai senzaţia", mai citim în acelaşi săptămânal german, "că Europa îşi pierde minţile" şi că "mulţi oameni ar dori cât de curând sfârşitul UE, pentru a putea reveni, politic, la vremurile în care se simţeau în siguranţă - în propriul stat naţional în care aveau încredere", acolo unde "eşti francez, maghiar sau german, fără a fi nevoit să depui permanent eforturi pentru a deveni european".

Deşi cei mai mulţi oameni politici avertizează că "Europa nu e problema ci soluţia problemei", că e un "sprijin în furtuna iscată de globalizare", temerile în rândul oamenilor persistă. Teama faţă de pierderea locului de muncă, de pildă, teama faţă de schimbările dramatice care se anunţă. Die Zeit mai aminteşte că, "nu cu multă vreme în urmă, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel erau sărbătoriţi laolaltă drept salvatori ai Europei. Şi, într-adevăr, deciziile adoptate de liderii europeni în ultimele luni au dus la consolidarea politicii comune europene. În campania electorală, însă, Sarkozy a adoptat o altă poziţie, criticând Bruxelles-ul. (..) Acest joc dublu", conchide Die Zeit, "are tradiţie lungă în Europa. Numai că situaţia e acum mult prea gravă pentru asemenea jocuri. Cine ia, din motive întemeiate, decizii în favoarea consolidării fundamentului european, dar le denunţă cu prima ocazie, pregăteşte terenul adversarilor Uniunii", în speţă populiştilor.

O altă temă comentată pe larg în presa germană de astăzi este situaţia din Ucraina. Această ţară urmează a găzdui, alături de Polonia, Campionatul European de Fotbal. Dar regimul ucrainean a adus după gratii o figură proeminentă a Opoziţiei - Iulia Timoşenko.

"Gauck contramandează vizita sa în Ucraina" - titrează pe prima sa pagină, astăzi, Süddeutsche Zeitung. În semn de protest faţă de tratamentul aplicat Iuliei Timoşenko, preşedintele Germaniei a decis să nu dea curs invitaţiei omologului său ucrainean, Viktor Ianukovici, de a participa la o reuniune a şefilor de stat programată pentru mijlocul lunii mai la Yalta. Decizia a fost luată, potrivit unui purtător de cuvânt al Preşedinţiei, de comun acord cu cancelara Angela Merkel, indignată şi ea de soarta fostei şefe de guvern ucrainiene, care între timp a intrat în greva foamei. Cotidianul münchenez mai semnalează că politicienii germani îşi pun serios întrebarea dacă, în condiţiile actuale, vor mai pleca sau nu în Ucraina pentru a asista la meciurile selecţionatei germane în timpul campionatului de fotbal.

Şi Die Welt din Berlin vorbeşte de o posibilă boicotare a competiţiei sportive europene de către reponsabilii politici germani.