1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Spre Europa - sau nu?

În Republica Moldova vor avea loc miercuri, 29 iulie, alegeri parlamentare anticipate. Aceasta după ce la alegerile ordinare din 5 aprilie 2009 comuniştii au obţinut 60 din cele 101 mandate de deputat.

default

După opt ani de guvernare comunistă, Republica Moldova este una din cele mai sărace ţări din Europa. Vecină cu România şi Ucraina, Republica Moldova numără aproximativ 4 milioane de locuitori dintre care 64% sunt moldoveni de etnie română, 14% sunt ucraineni, 13% ruşi şi 3,5% găgăuzi (turcofoni ortodocşi). Republica Moldova este condusă în mod autoritar de liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, care, potrivit liderilor opoziţiei, şi-a subordonat justiţia şi organele de forţă, presa şi mediul de afaceri. Liderul Partidului Liberal-Democrat, Vladimir Filat:

„Partidul Comuniştilor care se află de 8 ani la putere a subminat instituţiile democratice, reducând funcţiile lor la deservirea intereselor regimului, a pus funcţionarii de stat şi angajaţii organelor de forţă în situaţa umilitoare de a acţiona din frică. Pe conştiinţa actualei guvernări sunt cetăţeni umiliţi, expropriaţi, torturaţi şi chiar omorâţi. Votul împotriva regimului Voronin este actul civic al fiecărui om care spune „Nu!” fărădelegii, violenţei şi urii”.

Protestele din aprilie

Moldawien friedliche Proteste Chisinau Autor: Vitalie Calugareanu

Proteste paşnice la Chişinău (6 aprilie 2009)

A doua zi după alegerile parlamentare ordinare din 5 aprilie, peste 10 mii de tineri nemulţumiţi de rezultatele anunţate de autorităţi s-au mobilizat şi au ieşit în stradă cu lumânări în mână pentru a protesta împotriva fraudării alegerilor. În listele de alegători au apărut într-o singură noapte peste 600.000 de alegători decedaţi cu 20 de ani în urmă care „au votat”. Nemulţumiţi de această nedreptate, tinerii şi-au dat întâlnire în centrul Chişinăului prin anunţuri plasate pe internet şi prin intermediul mesajelor sms. Protestul a decurs paşnic, iar manifestanţii au convenit să revină la proteste a doua zi, pe 7 aprilie.

Acţiunile de protest din 7 aprilie au degenerat, însă, în violenţe şi s-au soldat cu devastarea Preşedinţiei şi Parlamentului. Poliţia nu a opus rezistenţă, iar măsurile întreprinse de autorităţi pentru protejarea instituţiilor statului au fost criticate de experţi. Liderul comunist Vladimir Voronin acuză opoziţia că a scos lumea în stradă:

„Cine a scos tineretul în Piaţă? Cine a zădărnicit alegerea preşedintelui Republicii Moldova, iar odată cu aceasta şi stabilizarea situaţiei politice şi economice în ţară? Unicul răspuns la aceste şi alte întrebări este: Aceasta s-a făcut cu mâinile opoziţiei noastre liberale”.

În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, sute de tineri au fost maltrataţi pe străzi şi în comisariatele de poliţie. Opoziţia vorbeşte despre 4 morţi în rândul tinerilor protestatari, fete violate de poliţişti şi tineri lăsaţi invalizi. Autorităţile comuniste au acuzat opoziţia de tentativă de lovitură de stat. Preşedintele Vladimir Voronin a acuzat România vecină că ar sta în spatele violenţelor. În consecinţă, el a dispus introducerea regimului de vize cu România şi expulzarea ambasadorului României din Republica Moldova. Oficialii de la Chişinău nu au prezentat, însă, nici o probă în susţinerea acestor acuzaţii, iar reprezentantul special al Uniunii Europene în Moldva Kalman Mizsei a declarat că România nu a avut vreo implicare în evenimentele din aprilie.

Alegeri prezidenţiale eşuate

Chisinau Parlament

Chişinău - Clădirea Parlamentului

Pe de altă parte, opoziţia susţine că guvernarea comunistă şi-a înscenat presupusa „lovitură de stat”, pentru a distrage atenţia de la fraudarea alegerilor. Pe acest fundal tensionat au fost epuizate cele două tentative de alegere de către Parlament a noului şef al statului. Cele trei partide liberale care au trecut pragul electoral: Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Alianţa Moldova Noastră au refuzat să-şi dea votul pentru candidatul comuniştilor, provocând alegeri anticipate. Liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, a spus că puterea comunistă a încercat să cumpere „votul de aur”:

„Li s-au propus şi apartamente cu 4 camere, altuia i s-au propus milioane, posturi de lucru începând cu funcţia de viceprim-miniştri. Nu totul se vinde, dragii mei, în această ţară. Nu totul este putred în această ţară”.

După eşuarea ultimei tentative de alegere a noului şef al statului, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a dizolvat Parlamentul şi a declarat că după alegerile parlamentare anticipate comuniştii vor obţine 80 de mandate din totalul de 101. După dizolvarea Legislativului, unul din fruntaşii Partidului Comuniştilor, Marian Lupu, care a deţinut funcţia de preşedinte al Parlamentului în perioada 2005-2009 a părăsit rândurile acetui partid şi a preluat conducerea Partidului Democrat condus până atunci de fostul komsomolist, Dumitru Diacov. Marian Lupu a criticat regimul Voronin, dar nu a făcut dezvăluiri despre evenimentele din aprilie. Potrivit sondajelor, acest partid are şanse să intre în viitorul Parlament, bucurându-se de sprijinul electoratului cu viziuni social-democrate.

Cursă "umăr la umăr"

Moldawien Wahlen Wahlplakate in Chisinau

Toate partidele politice şi-au axat campania electorală pe protestele violente din aprilie. Puterea comunistă acuză opoziţia că este dirijată din afara Moldovei, că acţionează împotriva intereselor naţionale şi se oferă să salveze Moldova, iar opoziţia acuză puterea de fraudă, minciună mediatizată, crimă şi masacru pe data de 7 aprilie. Liderul comunist Vladimir Voronin este învinuit de uzurparea puterii în stat.

Potrivit sondajelor, în parlamentul ce va rezulta din alegerile din 29 iulie vor accede 4 sau 5 formaţiuni politice. Comuniştii pro-ruşi ar putea deţine 49 sau 50 de mandate la fel ca şi opoziţia unită pro-europeană. Pentru alegerea viitorului şef al statului e nevoie, însă, de 61 de voturi. Imposibilitatea alegerii preşedintelui ar echivala cu o nouă dizolvare a parlamentului şi cu noi alegeri anticipate.

Arhiva DW//Vitalie Călugăreanu, Chişinău
Redactor: Robert Schwartz

Vă mai recomandăm