1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Spre ce zări ar putea zbura diplomaţii româno-europeni?

Luni s-a desfăşurat la Bruxelles întâlnirea miniştrilor de externe ai UE având ca principal scop aprobarea schemelor de funcţionare şi organizare a Serviciului European de Acţiune Externă.

default

Partea goală a paharului

Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, doreşte ca, până la sfârşitul anului 2010, să fie funcţional primul serviciu de diplomaţie comun pentru statele membre UE. Este totodată termenul la care vom putea cântări destul de fidel gradul de influenţă pe care România îl are în interiorul sistemului birocratic de la Bruxelles. Deja de ceva vreme s-a înăsprit competiţia dintre cele 27 de ţări pentru unul dintre cele peste 7000 de posturi disponibile în cadrul acestui serviciu de politică externă. Dintre cele 136 de delegaţii trimise în capitalele lumii de către Comisia Europeană 54 au deja statut de ambasadă, cele mai importante fiind desigur în marile capitale precum Washington, Beijing sau Moscova. A existat un moment în care românii vizau postul principal de la Beijing dar concurenţi mai puternici au apărut, printre care si cel al Irlandei.

În prezent, conform mai multor declaraţii ale ministrului român de externe, Teodor Baconschi, România a prezentat candidaturi solide pentru Washington, Beijing si Tblisi. Dacă în primele două cazuri nu putem spera decât la o poziţie secundară, capitala Georgiei ar putea primi în curând un diplomat român in rândurile personalului ei.

...şi partea plină

Agenţiile de presă notează din surse diplomatice că, cel mai probabil, posturile importante din cadrul Serviciului de Acţiune Externă vor fi deţinute de un diplomat francez, un funcţionar european din Germania şi de către un politician polonez. Rămân deocamdată neatribuite şase posturi de directori generali, unul dintre ele fiind dorit de România. Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi-a exprimat nemulţumirea legată de transparenţa constituirii corpului diplomatic european, vocea sa nefiind singulară ci făcând parte dintr-un cor în care mai cântă Bulgaria sau Austria. Este vorba despre ţările mai mici sau membrii europeni mai noi care sunt dezavantajaţi de influenţa ţărilor importante din UE. Însă aceasta este doar partea goală a paharului.

Dacă Franţa, de exemplu, se teme că noul serviciu european va fagocita cu timpul misiunile diplomatice naţionale, ţări precum România, Bulgaria, Estonia sau Olanda, strânse de uşa crizei bugetare, sunt silite să-şi închidă o parte din reprezentanţele externe. Serviciul de Acţiune Externă s-ar transforma în aceste cazuri într-un surogat care va scuti anumite state de cheltuieli suplimentare, menţinând totuşi un anumit grad de reprezentabilitate.

Autor: Vlad Mixich, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz