"Spontană şi sinceră ca un copil"...

„E fantastic pentru o femeie să împlinească 36 de ani, mai ales dacă băieţii de liceu întorc capul după ea”, a declarat Marilyn Monroe cu ocazia aniversării ei din anul 1962, la scurt timp înainte de tragica ei moarte. În această lună, actriţa născută pe 1. iunie 1926 la Los Angeles ar fi împlinit 80 de ani.

Legendara Marilyn, pe numele ei adevărat Norma Jean Baker, s-a stins din viaţă la doar 36 de ani, în elegantul ei apartament din Brentwood, o suburbie a Hollywoodului. Potrivit variantei oficiale, tânăra actriţă şi-ar fi pus capăt zilelor printr-o supradoză de somnifere, fiind chinuită de depresii şi deziluzii amoroase. La fel ca în cazul altor vedete trecute în eternitate la vârste fragede, precum James Dean, şi moartea lui Marilyn Monroe a dat naştere diverselor teorii ale conspiraţiei, de pildă zvonului că actriţa ar fi fost ucisă de către serviciile secrete din cauza unei relaţii amoroase cu preşedintele Kennedy care ar fi riscat să influenţeze negativ cariera politicianului.

Şi despre copilăria celui mai iubit sex-simbol al anilor 50 şi 60 există diferite versiuni. Potrivit celei mai cunoscute variante, mama ei ar fi fost internată într-un ospiciu din cauza unor grave probleme psihice, motiv pentru care actriţa şi-ar fi petrecut tumultoasa copilărie la 12 familii diferite şi câţiva ani chiar într-un orfelinat din Los Angeles. Altă versiune, popularizată printr-un articol al jurnalistului Ezra Goodman la scurt timp după moartea divei, dezminte imaginea unei copilării tragice, afirmând că Marilyn ar fi crescut în condiţii relativ normale alături de mama ei.

Frumoasa Norma Jean Baker a trecut prin trei căsnicii. Deja la 16 ani s-a căsătorit cu mecanicul de avioane James Dougherty, un vecin din copilărie, care o caracterizează în diferite interviuri drept „fetiţă inocentă, generoasă şi credincioasă”. Căsnicia n-a durat mai mult decât doi ani. În 1954, actriţa s-a căsătorit cu jucătorul de baseball Joe di Maggio, un superstar al sportului american, iar între 1956 şi 1961 a fost soţia celebrului autor american Arthur Miller, căsnicia s-a destrămat şi din cauza exceselor de droguri şi alcool ale frumoasei Marilyn.

Norma Jean Baker şi-a început cariera ca fotomodel, fiind descoperită de un fotograf militar, cucerit pe loc de atractivitatea tinerei când a zărit-o pe aeroportul unde lucra primul ei soţ James ca mecanic. Începând din 1948, a jucat în diferite producţii ale studiourilor 20th Century Fox, cucerind inimile fanilor prin rolurile de blondă seducătoare, naivă şi adesea nostimă, precum adorabilul personaj Sugar din comedia „Some Like It Hot” (Unora le place Jazzul), peliculă realizată de celebrul regizor Billy Wilder, de la naşterea căruia se împlinesc peste câteva săptămâni 100 de ani.

Imaginea aceasta nu a mulţumit-o însă pe Marilyn Monroe, care visa la roluri serioase. Din acest motiv a urmat cursuri de actorie la Academia „Actors Studio” din New York în 1955.

Ultima apariţie publică importantă a celebrului sex simbol a fost aniversarea preşedintelui Kennedy în mai 1962, când Marilyn a cântat „Happy Birthday Mr. President”.

Carismatica actriţă despre care Arthur Miller spunea că ar fi „directă, spontană şi sinceră ca un copil” a fermecat generaţii întregi de cinefili, devenind o legendă deja în timpul scurtei ei vieţi.

„Cea mai senzaţională femeie pe care au văzut-o vreodată ochii unui muritor” – cu aceste cuvinte entuziaste o elogiase autorul american Ernest Hemingway pe compatrioata sa Josephine Baker. Dansatoarea şi cântăreaţa ar fi împlinit 100 de ani pe 3. iunie.

S-a născut în 1906 la St. Louis ca fiică a unei spălătorese de culoare şi a unui comerciant spaniol, alăturându-se unuei trupe de dansatori deja la vârsta de 16 ani. În anii 20 Josephine Baker a devenit o vedetă a jazzului şi primul sex simbol de origine afro-americană. În 1926 şi-a deschis chiar propriul club de noapte, numit „Chez Josephine”.

Talentata căntăreaţă şi dansatoare a publicat şi un roman pentru copii intitulat „Paradisul curcubeului”.

Editurile germane încearcă să-i atragă pe copii din nou spre citit cu ajutorul Campionatului Mondial de Fotbal. În ultimele luni au apărut numeroase romane pentru cei mici, în care sportul rege se află în centrul unor poveşti fascinante, precum volumul „Visul fotbalului” de Lieneke Dijkzeuls, istoria tragi-comică a unui băiat african al cărui vis este succesul pe gazon sau „Autogol”, un roman poliţist pentru copii, a cărui acţiune se petrece în lumea fotbaliştilor.