1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Spionajul este permis între prieteni

BND, serviciul secret german, preia ofensiva. Preşedintele instituţiei a explicat ce s-a întâmplat în scandalul colaborării BND cu Agenţia Americană de Securitate. Însă se declară, evident, nevinovat.

Preşedintele BND, Gerhard Schindler, a mulţumit membrilor comisiei parlamentare de investigare a activităţilor NSA pentru obiectivitate. Acest cuvânt de mulţumire n-a fost o vorbă în vânt, ci un mesaj cu ţintă precisă: comisia a pornit o discuţie devenită de multă vreme inutilă, despre semnificaţia, fundamentul juridic şi regulamentele pe baza cărora se desfăşoară activitatea serviciului şi parteneriatele externe ale acestuia. Acest lucru, sugerează Schindler, este benefic pentru ancorarea democratică a BND în societatea germană. De altfel, a mai precizat şeful spionajului german, la începutul mandatului său, în 2012, nici nu îşi putea imagina că această dezbatere nu va avea loc.

Preşedintele BND a încercat să lămurească în faţa parlamentarilor din comisie şi a jurnaliştilor, situaţia actuală în care se găseşte serviciul federal de informaţii externe. Instituţia pe care o conduce, a spus Schindler, are obligaţia de a proteja exclusiv interesele Germaniei, nefiind "comunitară la nivel european". Cu alte cuvinte, pentru BND, spionarea unor ţinte europene nu reprezintă o încălcare a legii. Evaluarea politică este o cu totul altă poveste, care însă nu obligă cu ceva agenţii serviciului. Această evaluare, asumată de însăşi cancelara Angela Merkel prin deja celebra reacţie: "Spionajul între prieteni este de nepermis" - ar trebui înţeleasă din perspectivă strict politico-diplomatică, este de părere Schindler.

"Avem nevoie de NSA"

Controversata colaborarea cu Agenţia Naţională de Securitate din Statele Unite, care a stârnit o dezbatere dură în Germania, după dezvăluirile lui Edward Snowden - nu s-a petrecut pe ascuns, ci s-a bazat pe o clară voinţă politică, a punctat Schindler. În acest sens, şeful BND a amintit că această colaborare a fost statuată încă din 2002, într-un aşa-numit Memorandum of Agreement (MoA), pe vremea când cancelar era social-democratul Gerhard Schröder. Anchetele interne ale BND au relevat însă că activitatea ofiţerilor serviciului nu a fost reglementată, poate tocmai din cauza caracterului foarte secret al memorandumului.

"Noi avem nevoie de NSA, nu invers", a spus Schindler, referindu-se la natura cooperării cu serviciile secrete americane: "NSA a susţinut cu generozitate BND, atât cu informaţii, cât şi cu tehnică şi expertiză, de pildă în Irak, unde au putut fi dejucate 19 atentate". În acest moment, spune şeful serviciilor secrete germane, aceste succese sunt periclitate din cauza îngrijorărilor internaţionale că BND nu poate face faţă provocărilor viitoare.

Cooperarea cu NSA a avut loc începând din 2004 la centrul din Bad Aibling al BND. Obiectivele geografice ale activităţii ale celor două servicii se află în afara Europei, mai exact în zonele în care este prezentă şi armata germană. De la Bad Aibling mai este monitorizat încă un stat, pe care Schindel nu a dorit (cel puţin public) să-l menţioneze.

În timpul discuţiilor din comisie, un reprezentant al cancelariei federale a stat permanent de veghe, ca o adevărată santinelă a cuvintelor, asigurându-se că nu se spune prea mult. Astfel, nu puţine răspunsuri au rămas departe de spaţiul public.

Conform sus-amintitului memorandum din 2002, spionarea unor ţinte din Germania şi Europa nu ar fi trebuit să se întâmple la centrul din Bad Aibling. Prin publicarea listei cu aşa-numitele "selectoare" au apărut numeroase suspiciuni, conform cărora companii şi politicieni din Germania şi Europa, ar fi fost spionaţi. Comisia doreşte să i se arate această listă, însă cancelaria germană încă nu a făcut pasul decisiv, precizând că mai întâi trebuie discutat cu administraţia americană.

Nu s-a auzit şi văzut nimic

Berlin NSA-Untersuchungsausschuss Gerhard Schindler

Gerhard Schindler

Cum este totuşi posibil ca BND să nu fi sesizat că selectoarele americane interceptează ţinte interzise? Schindler, aflat la şefia BND de la 1 ianuarie 2012, vine cu o explicaţie tehnică: din 2005 încoace, selectoarele n-au prea fost verificate. Deşi, imediat după aceea, au fost depistate selectoare obscure, în 2008 sistemul a trecut la prelucrarea maşinală a informaţiilor.

După mai multe descoperiri iritante, o echipă din departamentul de "clarificare tehnică" a informat de două ori, în 2010 şi 2011, conducerea BND. Schindler spune însă că nu a existat nicio reacţie. Pentru angajaţi, acesta a fost un semnal că lucrurile se vor clarifica de la sine. În plus, comunicarea internă între centrala de la Pullach şi centrul de la Bad Aibling ar fi avut multe carenţe. Astfel, în 2013 ar fi existat o anchetă sistematică în legătură cu care Schindler spune că n-ar fi fost informat. Acesta ar fi aflat despre ea abia în martie 2015, când a şi transmis cancelariei federale date cu selectoarele respinse.

Cine, ce şi cât a ştiut? Şi de ce nu i-a transmis acele lucruri şefului? Pentru clarificarea acestor aspecte s-au petrecut ore întregi în comisie, inclusiv prin interogarea martorilor. Social-democratul Christian Flisek a vorbit despre existenţa unei "percepţii fatale", conform căreia nimeni nu doreşte să îşi asume responsabilitatea. Există cumva un fel de cod militar al onoarei la BND, a întrebat Flisek. Schindler a spus că nu îşi poate imagina aşa ceva. Înainte de Schindler, a fost interogat Hartmut Pauland, care de asemenea a susţinut că nu a fost informat cu privire la vreo acţiune aflată acum în discuţie, şi că nici n-a întrebat.

Asta deşi dezvăluirile lui Edward Snowden erau cunoscute de întreaga planetă.

Vă mai recomandăm