1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Spionaj pentru liniştea noastră

Tensiunile generate în relaţiile transatlantice de afacerea de spionaj american îndreptat împotriva europenilor precum şi perspectivele noii revoluţii egiptene

Cartierul general al NSA, la Fort Meade

Cartierul general al NSA, la Fort Meade

Cei europeni situaţi la stânga spectrului politic se arată în genere extrem de indignaţi de colecţionarii de informaţii secrete americani.

„Guvernul lui Obama trebuie, odată pentru totdeauna, să spună adevărul”, clamează cotidianul parizian le Monde, amintind că cetăţenii vesteuropeni pun mai mare preţ pe protejarea datelor lor personale decât americanii. Care, potrivit ziarului, ar fi acceptat după atentatele de la 11 septembrie 2001 o extindere prezumtiv „necontrolată” a prerogativelor serviciilor lor secrete, ce-ar încălca „valorile americane”.

Se potriveşte somaţiei adresate în aceşti termeni Casei Albe de către ziarul parizian, că Le Monde îl consideră pe Edward Snowden, omul care a devoalat secretele SUA, drept un erou, mai degrabă decât un trădător, devreme ce ar fi adus „mari servicii SUA, dând în vileag dimensiunile excesului acestei politici”.

Alt ziar francez, de stânga, Liberation, e şi mai scandalizat. Potrivit cotidianului parizian, sfera privată, care ar fi „baza democraţiei”, n-ar mai exista, iar americanii ar fi mânaţi de „un instinct al supravegherii globale”, căreia nu i-ar mai scăpa „nimic din ce se petrece în internet”.

El Pais de la Madrid cere urgenta elucidare de către americani a celor petrecute, dar admite că „serviciile de spionaj au menirea de a spiona, asta e raţiunea lor de a fi”. De altfel, faptul „că guvernul Angelei Merkel protestează mai energic decât Comisia Europeană împotriva activităţilor serviciilor secrete americane nu e de mirare, devreme ce în Germania vor avea loc în curând alegeri,” mai explică acelaşi ziar.

Opinii similare apar şi în presa germană şi olandeză. Thüringische Zeitung se arată perfect conştient de dimensiunea electorală a tentativelor partidelor din opoziţia de stânga de a se folosi de actualul scandal spre a-i face greutăţi cancelarei Angela Merkel.

NRC Handelsblatt vrea, ca şi El Pais, clarificarea acuzelor privind „furia colectoare” de informaţii, afişată de serviciile lui Obama, care, „în mod deosebit de penibil, a justificat-o recent (la Berlin) trimiţând la necesităţile combaterii terorismului”.

Şi mai supărat se arată Frankfurter Rundschau, care crede că Obama urmăreşte o politică extrem de dură de tragere a spuzei pe turta americană, promovându-i prin spionaj, inclusiv interesele economice împotriva unor concurenţi precum Germania.

În consens cu alţi observatori, ziarul de stânga din metropola bancară a Germaniei cere, ca atare, condiţionarea negocierilor privind crearea unei zone transatlantice a liberului schimb de respectarea valorilor comune şi mai cu seamă a securităţii şi inviolabilităţii telecomunicaţiilor şi comunicaţiilor digitale. Cam la fel vede lucrurile şi Badische Neueste Nachrichten, care revendică reducerea drastică a activităţilor americanilor de supraveghere electronică , iar în cazul în care SUA nu satisfac această solicitare, utilizarea cărţii convorbirilor privind instituirea zonei liberului schimb.

Dimpotrivă, cotidianul Die Welt lansează un avertisment clar. „Economia germană ar trebui să fie alarmată de orice planuri de punere în discuţie a tratativelor” (americano-europene) privind crearea zonei liberului schimb. „Orice amânare a negocierilor le-ar da câştig de cauză adversarilor unui nou progres al globalizării”, relevă acelaşi ziar, care admite că „ambiţiile nemăsurate de a control total ale serviciilor secrete trebuie contracarate, dar nu cu preţul desfiinţării unei politici economice liberale” .

Märkische Oderzeitung scoate în evidenţă amplificarea masivă a antiamericanismului european, de această dată însă din cauza şi prin intermediul gafelor comise de americani. Landeszeitung condamnă ceea ce numeşte „privatizarea spionajului american”, în speţă, închirierea, peste ocean, a unei oştiri de agenţi secreţi particulari, precum şi un „imperialism digital” care ar include deopotrivă „spionaj economic şi erodarea libertăţii presei”.

Unii comentatori, ceva mai ponderaţi, scot în evidenţă faptul că toate serviciile secrete externe se ocupă, de regulă, cu activităţi similare, iar cel din Germania, „BND, nu face excepţie”, după cum constată Stuttgarter Zeitung, care crede că guvernul Angelei Merkel nu poate garanta că n-ar fi ştiut de spionajul american.

În ce priveşte revoluţia egipteană, ea ar fi intrata într-o nouă fază, anti-islamistă crede Frankfurter Allgemeine Zeitung. La un an de la accesul ei la putere, Frăţia Musulmană, „singura grupare de opoziţie organizată în faza debarcării preşedintelui Mubarak, şi-a pierdut luciul” şi simpatia de care se bucura în popor. „Morsi, împotriva căruia demonstrează majoritatea tăcută”, mai relevă ziarul,...”n-a putut frâna erodarea popularităţii politicii islamiste”.