Spionaj european pentru despoţi arabi

O astfel de colaborare cu regimuri care practică tortura ar trebui interzisă, consideră reprezantanţii Parlamentului European, care ar putea vota la un moment dat în favoarea unor controale mai riguroase în cazurile bunurilor de dublă folosinţă.

Dictatorii arabi nu au beneficiat doar de arme din Europa. Ei au cumpărat şi software, programe de computer care să faciliteze supraveghea accesului în internet şi spionarea diverselor computere.

Chiar la sfârşitul lunii februarie, la Dubai, a avut loc un târg internaţional, în cadrul căruia poliţia şi serviciile de informaţii din Orientul Apropiat şi Mijlociu au putut cumpăra tot instrumentarul necesar spionării populaţiei.

Studioul postului public de televiziune german ARD de la Cairo a intrat în posesia unor documente care dovedesc implicarea a cel puţin unei firme germane în acţiunile de interceptare dictate de guvernul Mubarak.

În viitor, guvernele care practică tortura nu vor mai beneficia de astfel de facilităţi. Cel puţin aşa prevede o reglementare a Parlamentului European, care completează reglementările naţionale, insuficiente în acest caz.

Paradoxuri europene

Europarlamentarul austriac, Jörg Leichtfried, detaliază: "Există acest paradox: pe de-o parte, statele comunitare trebuie să controleze şi să evite ilegalităţile. Pe de altă parte, autorităţile sunt interesate şi de acţiunile virtuale ale unor persoane private sau vor să îşi protejeze industria internă. Şi din această situaţie conflictuală au rezultat diferite reglementări. Germania este diferită de Franţa sau de Suedia. Legislaţiile sunt şi ele diferite. Această iniţiativă legislativă încearcă să schimbe situaţia actuală."

Pe lângă programele de spionaj virtual, iniţiativa reglementează şi regimul mărfurilor industriale folosite atât în scopuri civile cât şi la fabricarea bombelor atomice sau ale altor tipuri de muniţie. Dual Use - dublă folosinţă - aşa sunt numite aceste tipuri de mărfuri în jargonul de specialitate.

"Mărfurile sunt relativ uşor de definit", mai precizează Jörg Leichtfried. Situaţia se complică în cazul programelor de computer, care au un rol important şi în aşa numitul "război cibernetic": "Sunt greu de încadrat, pentru că tocmai graniţele dintre militar şi civil se confundă. La finalul tuturor posibilităţilor de definire a acestor programe, va decide probabil Curtea Constituţională, pentru a avea o hotărâre clară. Tema crează deja dificultăţi, dar nu unele foarte mari."

Este vorba despre mărfuri a căror dublă utilitate a fost deja demonstrată. În cazul companiilor care produc legal aceste programe miza este una financiară. Armele cibernetice sunt noua jucărie a militarilor din întreaga lume, iar costurile se cifrează deja în sfera miliardelor de euro.

Parlamentul European nu a votat noile reglementări în şedinţa de marţi, 5 aprilie, pentru că aleşii nu au căzut de acord asupra unui aspect important: mărfurile cu dublă utilitate trebuie controlate înainte sau după ce au fost exportate?

Autori: Kai Laufen / Alina Kühnel

Redactor: Petre M. Iancu