1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Speranţe spulberate

Lansată cu surle şi trîmbiţe, moneda Euro s-ar putea prăbuşi în lacrimi şi sudoare. Salutată cu entuziasm, revoluţia din Egipt riscă să devină răzmeriţă, iar serviciile secrete din Germania – au ignorat primejdia

Ein Zeitungsstand am Donnerstag, 10. Juli 2003, in der Innenstadt von Frankfurt am Main. Die Talfahrt deutscher Tageszeitungen setzt sich auch 2003 fort. Bereits 2001 waren Werbeumsatzverluste von 14 Prozent zu verbuchen, 2002 kamen weitere zwoelf Prozent dazu, so der Hauptgeschaeftsfuehrer des Bundesverbandes Deutscher Zeitungsverleger, Volker Schulze, am Donnerstag in Berlin. (AP Photo/Michael Probst)

Trăim la ora actuală agonia monedei euro în forma ei obişnuită. Sentinţa emisă de Jonathan Wilmot, director strategic la Credit Suisse, este citată în cuprinsul unei analize a conceptului de stabilitate monetară, publicată în cotidianul DIE WELT. Iar faptul că în momentul de faţă este adus în discuţie un excedent de instrumente de stabilizare a monedei euro este chiar indiciul instabilităţii acesteia - dă de înţeles FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în titlul unui articol de fond.

Criza spaţiului monetar euro, care se extinde de la margini spre centru, nu este un fenomen izolat ci sincron cu alte crize, din care motiv există serioase temeiuri de îngrijorare – observă cotidianul economic francez LES ECHOS. Cu alte cuvinte, şi crizele se globalizează - dovada furnizînd-o încetinirea creşterii economice în chiar ţările emergente precum China.

Şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, criza datoriilor înrăutăţeşte situaţia şi aşa foarte precară a băncilor. Concluzia cotidianului francez cum că zona euro nu este singura rotiţă înţepenită în angrenajul global nu poate avea un efect consolator.

Fiindcă, iată că de la Viena DIE PRESSE se întreabă ce se va întîmpla la Washington? Carul datoriilor Statelor Unite stă şi el înglodat în noroi, scrie ziarul citat iar întrebarea cea mai gravă care se ridică este dacă Statele Unite vor reuşi să iasă din impas prin propriile forţe sau vor trebui să fie constrînse de investitori să o facă. Cert este că în Europa, criza este cea care a impus în şase state deja schimbări de guverne şi de premieri, ultima dintre acestea fiind Spania, menţionează WESTFALEN-BLATT, elogiind discernămîntul ibericilor, dar îndoindu-se că doar acesta va putea dura într-atît încît Rajoy să poată rămîne la guvernare pe durata următorilor patru ani.

Nimeni nu s-a aşteptat ca problemele Egiptului să fie rezolvate imediat după răsturnarea de la putere a lui Mubarak, dar veştile care ne parvin acum din ţara de pe Nil sunt neliniştitoare - observă NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG. Egiptenii au sentimentul că au schimbat un dictator cu un regim militar şi de aceea au ieşit din nou în stradă spre a-şi apăra revoluţia, explică die WELT situaţia. După detronarea lui Mubarak, militarii au fost ridicaţi în slăvi doar fiindcă nu au tras în demonstranţi. Armata şi poporul a fost parola revoluţiei. Strategia îmbrăţişării nu a corespuns însă realităţii.

Nedumerit, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG se întreabă dacă nu cumva revoluţia a degenerat, transformîndu-se acum în răzmeriţă. Pentru RHEINISCHE POST din Düsseldorf lucrurile unt ceva mai clare: Nu devii democrat peste noapte şi cu atît mai puţin după ce decenii la rînd ai slujit un dictator.

Or, există riscul ca tocmai alegerile parlamentare din Egipt să fie amînate dată fiind situaţia actuală, o măsură care le-ar conveni de minune tocmai celor care nu doresc o democratizare a ţării. Numai că acestora nu le vor ieşi socotelile fiindcă demonstranţii din Piaţa Tarhir nu se vor lăsa alungaţi – nici măcar cu forţa. Teama de cei prea puternici, ei şi-au pierdut-o demult – conchide SAECHSISCHE ZEITUNG.

Este foarte posibil ca şi o prea scăzută teamă faţă de pericolul terorismului brun, faţă de neo-nazism să fi fost una din cauzele tardivei şi tragicei descoperiri a crimelor comise de-a lungul prea multor ani de membri unor grupări neo-naziste. Dacă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG consideră că o parte de vină o poartă şi structurile federale ale serviciilor secrete, STUTTGARTER NACHRICHTEN pledează ferm pentru clarificarea deplină a situaţiei: Nu stă în interesul unor servicii secrete să-şi dezvăluie metodele de lucru în faţa unei comisii parlamentare de investigaţii. Or, ele trebuie totuşi constrînse să o facă. Fiindcă Parlamentul şi legislatorii trebuie să ştie dacă tragediile s-au datorat unui eşec al sistemului şi ce renovări au de suportat structurile noastre de securitate.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident