1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Spectrul protecţionismului

Cum trebuie salvate economiile europene ameninţate de criză? Franţa a apucat-o pe un drum propriu, al protecţionismului, spre a salva locurile ei de muncă din industria de automobile. E cel bun? Sau cel greşit?

default

Pâinea noastră cea de toate zilele. Muncitori ai fabricii de Loganuri de la Mioveni

In Europa s-a iţit spectrul respingător al şomajului. Disponibilizările în masă afectează îndeosebi industria producătoare de automobile, dar şi diverse alte branşe. Pretutindeni se iau măsuri spre a se da de capăt unei situaţii greu suportabile. Multe guverne mizează pe demersuri de protejare a economiilor proprii, recurgând la subvenţii. Pe cât de comprehensibile, pe atât de eronate sunt aceste măsuri, întrucât nu contribuie la rezolvarea, ci la complicarea problemei.

Protecţionismul, respectiv izolarea propriilor economii spre a le proteja de concurenţa externă, e interzis în Uniunea Europeană. Liberul schimb de mărfuri între cele 27 de state membre constituie unul din pilonii de susţinere ai Comunităţii. Tentativa Franţei de a-l reteza e mai mult decât îngrijorătoare şi-ar trebui să declanşeze toate sirenele de alarmă de la Bruxelles.

Comisia europeană are misiunea de a păzi aplicarea tratatelor europene şi de a impune respectarea regulilor de funcţionare a pieţii interne. Oricât de greu i-ar fi să-şi facă datoria, este sarcina preşedintelui Comisiei Europene să-l frâneze şi să-l întoarcă din drum pe pe preşedintele Franţei Sarkozy, dacă se confirmă că liderul de la Elysee încearcă să le interzică producătorilor de automobile francezi să-şi fabrice autovehiculele în străinătate.

În fond legile şi regulile unui sistem nu sunt făcute doar pentru zile albe, ci, mai cu seamă, pentru cele negre. La fel şi reglementările pieţii libere trebuie să-şi confirme validitatea în special pe timp de criză. Comisia nu poate ignora evidenţa. Dacă optează pentru indulgenţa faţă de Paris, executivul Comunităţii va zdruncina din temelii construcţia Uniunii Europene.

Concernele de pe bătrânul continent sunt de mult organizate paneuropean. Şi e bine aşa. Fluxul de mărfuri din interiorul Europei a constituit mereu un izvor al creşterii economice. A seca acum această sursă prin măsuri protecţioniste ar reprezenta o reşută în naţionalismul economic şi n-ar face decât să înăsprească sensibil criza actuală.

Şi în Marea Britanie au avut loc greve din pricină că muncitorii s-au temut că guvernul ar subvenţiona cu bani publici locuri de muncă destinate străinilor. Dar afirmaţia franceză, potrivit căreia şi alţii fac apel la protecţionism nu rezolvă situaţia, ci o agravează.

Pe de altă parte, Parisul nu e singur. Şi pachetele de ajutoare economice de stat adoptate de alte guverne naţionale conţin diverse ingrediente menite să evite tocmai ieşirea banilor din propria ţară. Chiar şi UE luată în ansamblul ei operează faţă de terţi cu demersuri similare. Bunăoară prin subvenţii acordate exportului propriu de lapte. La rândul lor, Rusia, China şi SUA îşi protejează industriile de oţel.

La scară globală s-a declanşat o adevărată competiţie a protecţionismelor. Ceea ce ar putea slăbi decisiv fluxurile comerciale. Germania, a cărei economie se bazează pe exporturi, s-ar confrunta cu o catastrofă. Motiv pentru care, la întrunirea de la 2 aprilie, de la Londra, a grupului celor 20 e absolut necesar ca Europa să intervină în favoarea comerţului liber mondial.