1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

'Specific moldovenesc': Nostalgici după un regim criminal

Cetăţenii Republicii Moldova au comemorat duminică victimele deportărilor staliniste. Incredibil, dar după 69 de ani de la acele evenimente tragice, 37% dintre moldoveni au încă o atitudine pozitivă faţă de fostul regim.

default

Chişinau, Piaţa Marii Adunări Naţionale

Într-adevăr, ultimul Barometru de Opinie Publică a şocat cu datele menţionate mai sus, dar istoricii au o explicaţie: Republica Moldova a fost guvernată permanent până acum de succesorii vechiului regim pe care l-au apărat, ca şi presa aservită, prin tăcere. Chiar şi astăzi, la Chişinău, există politicieni şi lideri de opinie care încearcă metodic să bruieze discuţiile publice despre crimele comunismului, invocând un presupus „pericol de disensiuni în societate”. E un fel de invitaţie la amnezie colectivă menită să facă imposibilă condamnarea comunismului.

Analistul politic Oazu Nantoi: „Acesta este specificul mentalităţii noastre. Noi am avut şefi de stat aleşi în mod democratic – toţi foşti membri ai Comitetului Central a Partidului Comunist şi aceşti şefi de stat, în deosebi ultimul (Vladimir Voronin – n.n.) depunea flori la monumentul lui Lenin”.

„Cei care nu-şi cunosc trecutul, nu pot avea viitor!”

Acesta este mesajul pe care istoricii încearcă din răsputeri să-l transmită acum populaţiei din Republica Moldova. Deşi cu întârziere, mass-media, istoricii, politicienii şi liderii de opinie din Republica Moldova încearcă acum să explice populaţiei ce s-a întâmplat cu 69 de ani de ani în urmă.

Istoricul Ion Ţurcanu: „Ce motiva aceste deportări în masă? Motivul era politic. Sovieticii vroiau să scape de cei care se opuneau puterii sovietice şi, în special, colectivizării gospodăriilor agricole – organizării colhozurilor şi băgării cu forţa a ţăranilor în colhoz. Aceasta s-a făcut în special la sate”.

În opinia analistului politic Oazu Nantoi, deportările staliniste în Basarabia au avut la bază două criterii – unul politic şi altul social:

„Primul aspect este cel social. Ceea ce nu se încadra în modelul sovietic şi, doi, ceea ce se identifica cu statul românesc: primar pe timpurile românilor, ofiţer în armata română, etc”.

Actualmente se discută în contradictoriu în Republica Moldova despre necesitatea condamnării comunismului. Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist a recomandat recent Parlamentului interzicerea titulaturii şi a simbolicii comuniste, dar clasa politică ezită din nou. Unii politicieni susţin că societatea moldovenească nu este pregătită. Aceasta reiese şi din sondaje. Totuşi, istoricii consideră că acest pas trebuie făcut acum. Din nou istoricul Ion Ţurcanu:

„Societatea sigur că nu este pregătită pentru a face condamnare „în bloc”. Adică nu ne putem aştepta că 80% sau 90% vor susţine o condamnare a comunismului, dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie condamnat comunismul”.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate din case 29 839 de persoane. Teroarea comunistă împotriva populaţiei Basarabiei şi Bucovinei de Nord a început imediat după ocuparea acestor teritorii româneşti în 28 iunie 1940.

Duminică, peste 2000 de oameni s-au adunat pentru prima dată în centrul Chişinăului pentru a comemora, împreună cu politicienii, victimele deportărilor staliniste. Premierul Vlad Filat a anunţat demararea unei ample campanii de informare a populaţie despre deportările staliniste din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească:

“Statul este cel care trebuie să vină şi să-i îndreptăţească sub toate aspectele pe cei care au pătimit”.

Liderul Partidului Democrat, ex-comunistul Marian Lupu, care se pronunţă împotriva condamnării imediate comunismului, a surprins prin discursul său rostit în faţa manifestanţilor:

„Această filă nu trebuie să fie uitată. Şi astăzi suntem aici împreună pentru a comemora acele victime şi pentru a spune un „NU!” şi în trecut, şi în prezent şi în viitor acestor atrocităţi”.

Cei prezenţi la manifestaţie au scandat lozinci anticomuniste şi au cerut scoaterea Partidului Comuniştilor în afara legii. Şi asta în timp ce liderul comunist, Vladimir Voronin, se odihnea în preajmă la o terasă:

„Eu cu strigătele astea sunt obişnuit. Strigă acei oameni care sunt disperaţi şi care nu pot propune altceva. Au suferit şi bunelul, şi bunica, şi rudele mele apropiate. Sora mamei a fost deportată în regiunea Kurgan – mătuşa Maria, cum îi spuneam noi, un moş de-al meu a fost ridicat în Kuibîşevo (actualmente Samara). Am suferit toţi”.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW - Chişinău

Redactor: Robert Schwartz