Specialii României scoşi la raport

Rămâne de văzut dacă această inofensivitate va fi reconfirmată şi cu ocazia noului raport. Presată de grupuri parlamentare ale ţărilor cu vechime în UE şi iritată poate de nepăsarea politicienilor români, Comisia Europeană ar putea lua în calcul şi aplicarea unor sancţiuni mai dure.

„Nu ne interesează ce părere aveţi”

Ultimul raport intermediar, publicat în martie, nota întârzierile şi clemenţa instanţelor în privinţa cazurilor de mare corupţie, dar aprecia activitatea DNA şi ANI. Dacă cele două Coduri, de procedură penală şi procedură civilă, au fost adoptate, între timp s-a prăbuşit ceea ce în viziunea Comisiei Europene era unul dintre stâlpii luptei anticorupţie. Noua formă a legii ANI, de curând aprobată în Senat, îi tratează cu delicateţe pe politicienii români. În ciuda comentariilor ambasadorilor Germaniei şi Statelor Unite la Bucureşti, în ciuda opoziţiei societăţii civile, în ciuda avertismentului ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, care afirma că, în cazul adoptării legii, mesajul transmis Comisiei Europene va fi „nu ne interesează problema de integritate, nu ne interesează mecanismul de cooperare, nu ne interesează în general ce părere aveţi despre noi”, legea a fost votată cu doar două abţineri.

Senatorii democrat-liberali Radu Berceanu, Anca Boagiu, Vasile Blaga, senatorii social-democraţi Mircea Geoana, Lia Olguţa Vasilescu, Miron Mitrea şi liberalii Crin Antonescu, Cristian Ţopescu sau Teodor Meleşcanu au votat, printre alţii, în favoarea eliminării comisiei de cercetare a averilor demnitarilor şi a menţinerii declaraţiei de avere confidenţiale.

Specialii

Un alt furuncul de pe faţa justiţiei româneşti este decizia din iunie a Curţii Constituţionale de a bloca recalcularea pensiilor magistraţilor, acceptând simultan recalcularea altor pensii speciale. Breasla magistraţilor este printre cele mai bine plătite din România dar totodată printre cele mai puţin respectate. Astfel de decizii ale Curţii Constituţionale, precum şi amânarea eternă a judecării cazurilor de mare corupţie, i-au transformat pe români într-unul dintre popoarele europene cu cea mai scăzută încredere în justiţie.

Au trecut mai bine de 4 ani de când fostul ministru George Copos a fost trimis în urmărire penală în dosarul de corupţie “Loteria”. Tribunalul nu a ajuns încă la o sentinţă, dosarul fiind amânat de nu mai puţin de 16 ori de-a lungul anilor, conform Hotnews.ro. Un alt dosar de coruţie al fostului ministru Decebal Traian Remeş a fost amânat de 9 ori şi se află în judecare de peste 2 ani.

Biciul european

Acesta este peisajul justiţiei române: există câteva nuclee reformiste cărora li se opune inerţia uriaşă a sistemului susţinut de o clasă politică extrem de coruptă. Schimbarea poate veni doar în urma unor presiuni exterioare, Comisia Europeană având în mână două instrumente eficiente: întârzierea aderării României la spaţiul Schengen, un subiect foarte sensibil pentru români, şi blocarea accesului la fondurile europene, un subiect deranjant pentru politicieni. Dacă aceste instrumente vor fi sau nu folosite, vom afla foarte curând.

Autor: Vlad Mixich, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz