SPD: un nou început; încotro?

Cursul reformelor rămîne neschimbat. Cancelarul Gerhard Schroeder şi suucesorul său desemnat în fruntea Partidului Social- Democrat, Franz Muentefering, sunt de acord, în această privinţă. Şi, totuşi, noul echilibru de forţe din SPD ar putea atrage deplasări de nuanţă. Reformele trebuie să fie suficient de consistente pentru a depăşi îndoielile scepticilor şi, totodată, suficient de moderate pentru a păstra tonusul socialiştilor din partid. Muentefering execută balet pe sîrmă, la mare înălţime.

Teoretic, totul ar trebui să funcţioneze mai bine. Odată cu retragerea din conducerea social-democraţilor şi transferul şefiei către Franz Muentefering, Gerhard Schroeder îşi netezeşte calea de cancelar federal. Lui Muenterfering îi revine misiunea de a promova conceptele reformiste în interiorul partidului. Pînă aici, totul este în regulă. Dar nici nu demisionase bine Schroeder că, iată, semnele de întrebare au şi început să perturbe social-democraţie germană. Şi spectrul opiniilor este foarte larg: pentru unii, reformele sunt mult prea timide, altora le par exagerat de îndrăzneţe. Însuşi şeful desemnat încearcă să determine abandonarea "agitaţiei" cu care este abordat subiectul "reforme". Şi, astfel, devine clară direcţia pe care se înscrie noul tandem cancelar-şef de partid: reformele merg mai departe, dar puţin mai lent.

Cancelarul şi conducerea partidului au, de acum, momente de respiro - timpi ce pot fi alocaţi muncii de convingere a propriilor colegi de partid. Pentru că social-democraţii s-au identificat mereu ca reprezentanţi ai omului simplu - pentru care reformele din sistemul pensiilor, din sănătate sau din domeniul asigurărilor nu sunt un examen prea simplu. Misiune herculiană, pentru Franz Muentefering. În fond, reformele echipei Schroeder, cu inflexiuni private în sistemul social, ar putea schimba definiţia dreptăţii sociale. Dar asta nu se poate face doar din condei, cum îşi imagina cancelarul. Pentru asta este nevoie de o dezbatere intensă - la baza partidului; care bază aşteaptă această dezbatere şi o şi merită.

Muentefering are cu certitudine mai multe şanse de a modera această dezbatere decît Schroeder. Chiar dacă se spune despre Schroeder că ar fi un social-democrat 100% convins, nimeni nu mai crede în această definiţie. Muentefering, în schimb, este creditat cu multă încredere în interiorul grupării pe care, acum, o conduce. El ar fi, aşadar, liderul capabil să plaseze baza SPD pe orbita reformelor. Dispune de autoritatea necesară, chiar dacă sau mai ales pentru că ştie să apese uşor, din cînd în cînd, pedala de frînă. O atitudine care place marii părţi a bazei şi electoratului clasic.

Sigur, Muentefering nu îşi va face doar prieteni. Wolfgang Clement, ministrul federal al Economiei, a dezminţit zvonurile conform cărora ar dori să părăsească poziţia secundă deţinută în fruntea partidului. Dar şi-a lăsat o portiţă de întoarcere asupra deciziei. Deocamdată nu se pune problema, a spus Clement. Unii ar putea interpreta această formulare drept o ameninţare în avanpremiera unei eventuale încetiniri a ritmului reformelor. Clement nu este singurul decis să întreprindă astfel de gesturi. O perioadă dificilă pentru social-democraţi. Multe se schimbă. Dificultăţile rămîn aceleaşi, doar.