1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Spațiul Schengen rămâne închis

21 februarie 2018

Deși, cu orice ocazie, reamintesc rolul lor de insule ale stabilității și securității, tot nu sunt admise în spațiul Schengen. România și Bulgaria rămân copiii-paria ai Europei.

https://p.dw.com/p/2t2Hz
Symbolbild EU Erweiterung Bulgarien Rumänien Schengen
Imagine: imago/Xinhua

Ekaterina Zaharieva, ministru de Externe și vicepremier al Bulgariei a fost cea care a readus subiectul "Schengen" în atenția opiniei publice germane și europene. Cu prilejul unui interviu acordat cotidianului german "Die Welt", Zaharieva s-a pronunțat nu numai pentru renunțarea la controale de la frontierele din interiorul UE, ci și pentru primirea Bulgariei și României în spațiul Schengen până la sfârșitul anului. Intervenția șefei diplomației bulgare capătă o însemnătate în plus, dat fiind că țara sa deține în prima jumătate a acestui an președinția Consiliului UE.

Dar inițiativa nu e nicidecum nouă. Politicieni bulgari și români solicită neobosit primirea celor două state UE în zona Schengen, aderare care ar fi trebui să se producă deja în 2011. Cererile sunt însă mereu respinse și li se atrage atenția asupra capitolelor la care nu au realizat încă progresele scontate: combaterea corupției și respectarea principiilor statului de drept.

Cu toate că până și din perspectiva Comisiei Europene, România și Bulgaria îndeplinesc, între timp, toate criteriile tehnice, de fiecare dată se găsesc câteva state membre, înainte de toate Germania și Franța, care manifestă rezerve față de primirea lor în spațiul Schengen. Pe bună dreptate, susțin adversarii primirii premature a celor două țări.

bulgarische Außenministerin Ekaterina Zaharieva
Șefa diplomației bulgare, Ekaterina Zaharieva, solicită primirea Bulgariei și României în spațiul Schengen până la sfârșitul anului. Imagine: BGNES

Menținerea controalelor la frontiere

Unul dintre cei mai cunoscuți dintre aceștia e ministrul bavarez de Interne, Joachim Herrmann. Sigur, pe termen lung, e de dorit integrarea ambelor state în spațiul Schengen, a declarat recent presei politicianul CSU. Dar această zonă nu poate fi extinsă cu riscul periclitării securității populației germane, a subliniat Herrmann. Acest risc e mult prea mare, ținând seama de "corupția de proporții și de gravele probleme create de criminalitatea organizată" din România și Bulgaria. Apoi, e greu de explicat de ce e nevoie de reintroducerea controalelor la granița cu Austria, dar se poate renunța la ele la frontiera cu Bulgaria și la cea cu România, cu alte cuvinte neasigurând o securitate deplină la granițele exterioare ale UE.

Înaintea alegerilor parlamentare germane, din toamna trecută, Angela Merkel s-a pronunțat pentru primirea tuturor statelor UE în zona Schengen. Cancelara a calificat inițiativa președintelui CE, Jean-Claude Juncker, de a primi rapid România și Bulgaria în spațiul de liberă circulație drept pas "înțelept". În același timp, însă, Merkel a pledat și pentru prelungirea controalelor la frontierele germane pe timp nedeterminat.

Șefa guvernului de la Berlin și-a justificat poziția, făcând referiri la neregulile constatate în apărarea granițelor externe ale UE. "Atâta timp cât protecția frontierelor exterioare nu funcționează în totalitate așa cum ne imaginăm, e foarte important să existe în continuare controale pe porțiuni esențiale în interior", a spus Merkel într-un interviu acordat presei.

România: Juncker face un pas înapoi

Între timp, președintele Comisiei Europene se pronunță mai rezervat cu privire la acest subiect, mai ales în ce privește primirea României în zona de liberă circulație. Deși admite că Bucureștiul a făcut progrese notabile pe calea respectării principiilor statului de drept, CE nu poate accepta sub nicio formă evoluțiile din ultima vreme, a precizat Juncker, recent, la Bruxelles.  

Aluzia e cât se poate de limpede: guvernul de la București, sub conducerea PSD, încearcă să submineze independența justiției și să slăbească lupta contra corupției. Dacă așa-numita reformă a justiției nu va fi modificată, aderarea României la spațiul Schengen va fi discutată în alți termeni, a avertizat Juncker.

Din spațiul Schengen fac parte 26 de state: 22 membre ale Uniunii Europene (toate în afară de Marea Britanie, Irlanda, Bulgaria, România, Croația și Cipru) precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Deși în această zonă au fost desființate controalele la frontiere, ele au fost reluate la unele granițe după declanșarea crizei refugiaților. În contextul amenințării teroriste sporite, Comisia UE intenționează să permită controale prelungite la unele frontiere din zona Schengen. Deocamdată mai e în vigoare reglementarea care prevede prelungirea, la nevoie, pentru câte șase luni a controalelor la graniță. Ultima prelungire expiră în mai. Dat fiind situația precară de securitate, ar trebui ca aceste măsuri să poată fi prelungite până la trei ani, propun unii responsabili la Bruxelles.

În prezent în mai multe țări, între care Germania, Franța și Austria, au loc controale la frontieră. Aceste state nu pun demersul pe seama amenințării teroriste, ci argumentează că securitatea frontierelor externe ale UE e deficitară.

Robert Schwartz