1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Spaţiul Schengen şi graniţele externe

La 21 decembrie, graniţele dintre vechile state UE şi cele care au aderat în 2004 vor înceta să existe. Între Germania şi Polonia sau Austria şi Slovacia se vor desfiinţa controalele la punctele de trecere a frontierei.

default

În schimb, noile graniţe exterioare ale comunităţii sunt în plin proces de securizare, pentru ca şi România şi Bulgaria să poată ajunge la standardele de control european. Şpaga şi corupţia, se pare însă că sunt la ordinea zilei. Dar nu numai în cele mai noi state membre, ci şi în Ungaria spre exemplu. Cel puţin aşa susţine un şofer de tir din Republica Moldova. Haideţi să-l însoţim pe una din cursele sale, alături de Laurenţiu Diaconu.

Symbolbild LKW

El îşi spune Ion. E de două săptămâni pe drumuri, a încărcat detergenţi şi şampon la Praga şi tocmai a trecut de ultima frontieră din calea sa: cea dintre România şi Moldova. Camionul se chinuie să urce serpentinele de pe drumul de munte, Ion e transpirat tot şi supărat din cale afară. Vameşii moldoveni l-au uşurat de 20 de lei.

„Nu scoţi banul, nu îţi facem actele, cam aşa funcţionează la graniţă. Întâi am încercat cu 10 lei, dar n-a ţinut. Vameşul mi-a aruncat hârtiile pe bord şi a fluierat printre dinţi: încă una. Aşa că i-am mai dat o bancnotă de 10 lei. Şi să vedeţi ce repede s-a rezolvat totul... Da’ eu ce mă fac?! Mai târziu trebuie să-i zic şefului, şi, drăguţ cum e, o să mi-i oprească din salariu”.

Ion e şofer de cursă lungă şi lucrează pentru un transportator moldovean. Când e pe drum, cabina tirului este atât camera de hotel, cât şi locul de muncă. Podeaua e acoperită cu linoleu. El conduce în sandale, pantofii şi şosetele sunt aranjate frumos la margine. Tabăra de noapte este amplasată în spatele scaunelor, cam ca la priciurile din taberele copilăriei.

Ion pleacă în cursă de trei ori pe lună, majoritar în România. Între timp, ţara face parte din UE, aşa că Ion are în faţă o frontieră a spaţiului comunitar. Şi tot se mai ia şpagă. Sume de ordinul celor 20 de lei amintiţi le plăteşte din propriul buzunar. Nu e mult, dar se adună. Pentru că plăteşte pe cineva aproape la fiecare graniţă. Cel mai rău îi pare însă după cei 400 de EUR de care s-a debarasat la graniţa cu Ungaria.

Grenzkontrolle bei der Einreise nach Österreich

„Vameşii maghiari s-au uitat în hârtii, şi au decretat că ceva nu e în regulă cu tahometrul. Dar la venit nu au avut nicio problemă, totul era în ordine. Dar şi atunci am investit 50 de marafeţi în bunăstarea vreunui agent. La întoarcere aceeaşi poveste. Le-am oferit 20 de EUR. N-au vrut. Erau trei, aşa că 50 li s-a părut mai potrivit. Când au văzut că nu se mişcă nimic au plecat, la întoarcere a trebuit să semnez procesul verbal, şi uite cum am scăpat de 400 de EUR”.

În toată supărarea lui, Ion tot e fericit că are chitanţă pentru suma respectivă. Cu grijă scoate hârtia din parasolar. Ungaria a aderat în 2004 la Uniune, dar la graniţă nu s-au schimbat prea multe, spune Ion.

„Ungurii nici nu mă lasă să trec graniţa cu rezervorul plin. Dar unde scrie că n-am voie să intru în Ungaria cu 500 de litri de motorină? Şeful mă trimite de acasă cu plinul făcut, mi-ar ajunge până în Cehia. Dar ungurii se uită şi dacă văd rezervorul plin cer amendă. 400 de EUR. Şi brusc apare unul şi zice: Dă-i 50 şi hai... Dau, pot să plec, şi cu plinul. Şi asta-i UE?! De ce nu-i controlează nimeni? Ar trebui să vină cineva să vadă care e situaţia”.

Hauptsitz der europäischen Kommission in Brüssel

Tocmai asta se întâmplă, comunică mândră cancelaria comisarului pentru Justiţie şi afaceri interne. Comisia are corupţia în vizor, iar în contextul eliminării controalelor de la 1 ianuarie 2008, motoarele sunt turate la maxim pentru a îndeplini criteriile. În decembrie vom şti dacă mai trebuie ajustări ici colo. Ion săracul ştie deja răspunsul. „De ce nu controlează vameşii maghiari încărcătura de exemplu?! Aş putea să am droguri sau alte substanţe interzise. Dar întreabă cineva de aşa ceva? Nici pomeneală... La graniţa dintre Cehia şi Slovacia lucrurile stau altfel. Întreabă: De unde vii? Din Cehia. Atunci se cer actele, se verifică până şi sigiliul. Ungurii nimic... Nu vor decât paşaportul şi asta a fost”.