Sondaj: discriminarea, larg răspândită

În urmă cu 10 ani, guvernul german a adoptat legea dreptului la tratament egal. Scopul actului legislativ este "de a evita sau îndepărta dezavantajarea persoanelor pe motive etnice, sexuale, din cauza religiei sau a concepției despre lume, din cauza unui handicap, a vârstei sau a identității sexuale".

Un obiectiv nobil, dar neîndeplinit încă în Germania, după cum arată un studiu al oficiului federal anti-discriminare. Potrivit sondajului reprezentativ realizat de acesta, aproape o treime din cetățenii germani au fost discriminați cel puțin o dată în viață.

"Este vorba de surprinzător de mulți oameni", spune pentru DW Christine Lüders, șefa oficiului anti-discriminare. "Societatea trebuie să ia măsuri împotriva acestui fenomen."

"Protecția în fața discriminării este unul din drepturile omului", a arătat și Petra Follmar-Otto de la Institutul pentru drepturile omului, în dialog cu DW.

18.000 de participanți la sondaj

Discriminare este atunci când o persoană este tratată mai prost decât alta, din cauza unor caracteristici care nu au legătură cu situația respectivă. Legea dreptului la tratament egal enumeră printre aceste caracteristici: vârsta, handicapul, proveniența etnică, sexul, religia, identitatea sexuală.

Pentru studiul prezentat de Lüders marți la Berlin au fost intervievate telefonic aproximativ 1000 de persoane cu vârste începând de la 14 ani. În plus, toate persoanele de la 14 ani în sus care trăiesc în Germania și-au putut prezenta în scris experiențele privind discriminarea. În total, 18.000 de cetățeni au participat la sondaj. Este vorba de cel mai amplu studiu de acest tip pe această temă de până acum în Republica Federală.

"Cel mai important aspect de semnalat este că discriminarea nu este o temă de nișă", a spus Lüders. "Orice persoană poate fi afectată, oriunde."

Locul faptei - locul de muncă

31,4% din participanții la sondajul telefonic au indicat că au fost discriminați în ultimii doi ani. Cel mai des invocat motiv de discriminare a fost vârsta (14,8% din totalul celor intervievați). Pe locul al doilea, cu 9,2%, a fost discriminarea sexuală.

Riscul de a fi dezavantajat este ridicat mai ales atunci când este vorba de promovări, alocarea de proiecte și salariu. Aproape jumătate (48,9%) din cei discriminați în ultimii doi ani au relatat că au fost tratați incorect la locul de muncă. Acolo este foarte probabilă o discriminare pe motive de vârstă sau sex. Avansurile sexuale și hărțuirea intră în această categorie.

În funcție de mediul unde are loc discriminarea, se schimbă și caracteristicile pentru care oamenii sunt discriminați. În ceea ce privește petrecerea timpului liber, de exemplu în asociațiile sportive, participanții la sondaj au invocat ca motiv de discriminare orientarea sexuală sau cauzele rasiste.

Discriminarea nu mai este acceptată

Studiul are însă și un aspect pozitiv: oamenii au început să se apere atunci când sunt tratați incorect. 60% din cei afectați ar fi încercat să atragă atenția că au fost discriminați, au folosit ofertele de consiliere sau s-au plâns la responsabilii anti-discriminare numiți de guvern sau din cadrul companiilor proprii.

"S-a schimbat ceva în societate de la adoptarea legii dreptului la tratament egal", constată Lüders. "Oamenii nu mai tolerează pur și simplu discriminarea."

Nu toți merg cât de departe se poate: doar 6% au spus că au apelat la tribunale pentru că au fost dezavantajați. Potrivit lui Lüders, aceasta s-ar datora faptului că depunerea unei plângeri de discriminare în justiție este complicată și presupune multă răbdare.

Cei afectați trebuie sprijiniți și în instanță

"Oamenii trebuie informați mai bine cu privire la drepturile lor", susține Petra Follmar-Otto de la Institutul pentru drepturile omului.

Și Christine Lüders își dorește asta. Ea pledează ca oficiul său și alte instanțe de consultanță să primească drept de a iniția plângeri în instanță. Aceasta înseamnă posibilitatea de a-i putea sprijini juridic pe cei care cer ajutorul oficiului.

"Pe moment ne este permisă doar o evaluare juridică a situației. Persoana afectată trebuie să-și caute mai apoi un avocat", explică Lüders. "Dacă primim drept de plângere, putem să fim alături de cei afectați până în sala de judecată și să-i sprijinim până la sfârșitul procesului."