Germania şi refugiaţii

Imagini cu caracter simbolic: bărbaţi, femei şi copii, majoritatea din Siria, Afganistan şi Irak, mărşăluind în şiruri interminabile prin aşa numita "rută balcanică", spre nord. Sute de mii de refugiaţi soseau în vara anului 2015 şi luni bune după aceea în Germania. "Reuşim" spunea Bundeskanzlerin Angela Merkel pe 31 august la Berlin. O propoziţie care a devenit deviza politicii ei de azil.

A reuşit această politică să schimbe Germania? Şi dacă dacă da, în ce sens? Care sunt părerile germanilor am aflat prin sondajul comandat de DW Institutului de Sondare a Opiniei Publice, infratest dimap. Cei aproape 1000 de repondenţi, cu drept de vot, au fost chestionaţi în perioada 15-17 august. Referitor la urmările politicii de azil au fost formulate patru enunţuri, care puteau fi confirmate sau infirmate.

Educaţia şi sistemul social

Estimările optimiste apreciază că pentru întreţinerea refugiaţilor sunt necesare circa 15 miliarde de euro anual. Aceştia trebuie cazaţi şi hrăniţi. Integrarea este posibilă doar dacă oamenii învaţă limba germană şi merg la şcoală. E nevoie de profesori, dar şi de pedagogi şi personal auxiliar în grădiniţe şi şcoli. Este sistemul social şi educaţional german depăşit de situaţie? Da, consideră o uşoară majoritate dintre repondenţii sondajului infratest dimap.

Cei mai înjrijoraţi de abuzarea sistemului social şi educaţional sunt simpatizanţii populiştilor de dreapta din partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Doar 15 la sută dintre repondenţi resping cu fermitate acest enunţ.

Cine vorbeşte germană, este pregătit profesional şi poate munci, ar trebui să aibă şanse bune să îşi găsească un loc de muncă în Germania. Republica Federală se află în faţa unei serioase provocări demografice. Speranţa de viaţă a oamenilor este tot mai lungă, în timp ce se nasc tot mai puţini copii. Firmele simt acest lucru. Raportul între şomeri şi necesarul de personal calificat este de 100 la 200. Pot refugiaţii să acopere aceste lipsuri?

O misiune deloc uşoară. În Germania, domeniile construcţiilor de maşini, de avioane şi electrotehnica reprezintă circa 20 la sută din performanţele economice. În ţările de origine ale azilanţilor, aceste industrii nu au nici un fel de tradiţie. Practic, nu există calificării în aceste domenii. Şi totuşi o uşoară majoritate din totalul celor chestionaţi este de părere că economia federală va avea de profitat de pe urma azilanţilor.

Ca şi la întrebarea referitoare la sistemul educaţional şi social, şi aici simpatizanţii AfD nu cred că există avantaje în integrarea refugiaţilor în câmpul muncii. Nouă din zece chestionaţi sunt sceptici.

Îndependent de preferinţele politice, mai ales tinerii, ca şi persoanele cu pregătire superioară sau cu venituri mai mari sunt convinşi că economia federală va avea de profitat de pe urma azilanţilor. Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, care nu au terminat decât o şcoală profesională, sunt mai degrabă sceptice în privinţa avantajelor pentru economia federală.

Nu doar economia, ci şi societatea va resimţi efectele valului de refugiaţi. De pe acum se pot vedea schimbările mai ales în marile oraşe. Situaţia se va amplifica în mod sigur în perioada următoare. Sunt germanii mulţumiţi de această dinamică?

Şi în acest caz, sunt mai degrabă persoanele independente politic, tinere şi cu studii superioare cele care salută schimbarea societăţii. Tot ei resping legătura dintre politica de azil a guvernului Angela Merkels şi sporirea atacurilor teroriste. Cu cât înaintează în vârstă, repondenţii cred că Germania trebuie să se aştepte la mai multe atacuri în viitor.

Şi aici este decisivă orientarea politică. Doar şapte la sută din simpatizanţii populiştilor de dreapta cred că viitorul Germaniei nu va fi marcat de mai multe atacuri teroriste.

În concluzie, din sondaj reiese că o majoritate covârşitoare din electoratul AfD este convinsă că politica de azil a guvernului va avea efecte negative pentru Germania. De partea cealaltă se situează simpatizanţii ecologiştilor, care însă nu sunt reprezentaţi de o majoritate covârşitoare.