1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

"Soluţia finală" şi ale ei 5 milioane de victime

La 20 ianuarie 1942, în cartierul de vile Wannsee, o suburbie a Berlinului, se întâlneau 15 reprezentanţi de rang înalt ai Germaniei naziste. Printre ştabi: şeful Biroului Central al Securităţii Reichului, Heydrich

Ofiţerii SS, secretarii de stat şi greii din administraţia naţional-socialistă veniţi la această întâlnire erau nu doar tineri (jumătate dintre ei nu aveau peste 40 de ani), ci posedau şi o educaţie solidă, fiecare al doilea invitat purtând titlul de doctor.

Deşi ascuns în spatele unor formulări birocratice şi al unor eufemisme aparent nevinovate, subiectul aflat pe agenda participanţilor întâlnirii era exterminarea evreilor din Europa. Foarte riguros, Reinhard Heydrich i-a chemat la Wannsee pe toţi reprezentanţii importanţi ai instituţiilor naziste.

Nu puţini sunt cei care susţin că la conferinţa de la Wannsee, în ziua de 20 ianuarie 1942, a fost decisă aşa-numita "soluţie finală în chestiunea evreiască", respectiv uciderea în masă a evreilor din Europa.

"Soluţia finală", înainte şi după 1942

Însă alţi istorici, printre care şi Michael Wildt de la Universitatea Humboldt din Berlin, unde se află singura catedră de predare a istoriei naţional-socialismului în Germania, resping această ipoteză făcând trimitere la numărul mare de evrei sovietici ucişi înainte de reuniunea capilor statului nazist. Wildt atrage atenţia asupra faptului că trupele SS începuseră încă din iunie 1941 uciderea sistematică a evreilor, aşadar cu şase luni înaintea conferinţei de la Wannsee.

Reinhard Heydrich quer

Reinhard Heydrich, şeful Biroului Central al Securităţii Reichului, responsabil cu "soluţia finală în chestiunea evreiască"

O jumătate de milion de evrei, bărbaţi, femei şi copii, au fost lichidaţi de nazişti în teritoriile sovietice. "Războiul împotriva Uniunii Sovietice a însemnat un punct de cotitură în programul de persecutare a evreilor, care nu au mai putut fi expulzaţi sau forţaţi să emigreze. Regimul naţional-socialist 'cuprindea' în sfera lui de putere milioane de evrei, deci cu atât mai monstruoase şi mai gigantice erau şi planurile care vizau exterminarea lor", spune istoricul Michael Wildt.

Aşadar, la Wannsee nu mai era nevoie să fie decis nimic. De altfel, în singurul protocol păstrat al întâlnirii (nr. 16 dintr-un total de 30), descoperit în 1947, nu a reieşit că s-ar fi dat lumină verde pentru "soluţia finală".

Scopurile întâlnirii

Şi atunci, care ar fi putut să fie scopurile unor discuţii care urmau să fie purtate într-o clădire a secţiei germane a Interpol-ului, dar care s-au desfăşurat într-o vilă dintr-o suburbie elegantă a Berlinului?

Istoricul Wildt crede că Heydrich a dorit să aducă la cunoştinţa celorlalţi faptul că serviciile pe care le conduce sunt cele responsabile de "soluţia finală", crimele împotriva evreilor fiind deja începute. În acest sens, toate punctele centrale ale administraţiei naziste trebuiau să funcţioneze optim - de pildă ministerul de externe sau cel al transporturilor, în sarcina căruia cădeau trenurile pline de evrei deportaţi.

În limbajul uzitat de aparatul de stat nazist, "chestiunea evreiască" a însemnat pentru Heydrich un "Zugewinn", un câştig suplimentar de putere şi influenţă în cadrul ierarhiei naţional-socialiste.

Şeful serviciilor secrete şi de securitate naziste, Reinhard Heydrich urma să coordoneze toate activităţile responsabile de Holocaust ale aparatului nazist, după cum reiese din protocolul nr. 16. Acesta ar fi fost, aşadar, scopul principal al conferinţei de la Wannsee - informarea tuturor participanţilor cu privire la faptul că Heydrich se va ocupa de pregătirea "soluţiei finale".

Aceasta era de altfel o mai veche dorinţă a lui Heydrich, explicabilă prin prisma faptului că în 1936, la vârsta de 32 de ani, el ajunsese şeful securităţii naziste, fără a mai putea avansa mult în carieră. Peste Heydrich se mai afla doar Heinrich Himmler, care era cu doar patru ani mai mare decât el.

Terminologia morţii

După căderea regimului nazist, o parte din participanţii întâlnirii din 20 ianuarie 1942 au susţinut că nu au ştiut la ce făcea referire formularea "soluţia finală în chestiunea evreiască". În realitate, aproape toţi secretarii de stat fuseseră informaţi cu privire la deportările şi crimele împotriva evreilor, acţiuni la care SS-ul fusese implicat în mod direct.

Haus der Wannsee-Konferenz

Vila din cartierul de vile berlinez Wannsee în care a avut loc întâlnirea şefilor nazişti

În timpul conferinţei din luxosul cartier de vile Wannsee din Berlin s-a vorbit puţin şi în principal despre un singur subiect care avea să curme vieţile a cinci milioane de oameni: Cine ar trebui considerat evreu? Care era linia de demarcaţie între "pe jumătate evreu" şi "pe sfert evreu" şi ce urma să se întâmple cu copiii proveniţi din căsătoriile mixte?

Heydrich a fost foarte mulţumit de rezultatele conferinţei, temându-se iniţial că reprezentanţii unor ministere vor avea obiecţii privitoare la planurile sale. "Soluţia finală" a fost însă susţinută la scară largă de ceilalţi decidenţi ai regimului, care şi-au manifestat dorinţa de a participa la implementarea ei.

Groaznicul plan, a cărui perfectare a fost sărbătorită prin ciocnirea paharelor de coniac de către cei prezenţi în somptuoasa vilă berlineză, a dus la uciderea prin gazare, împuşcare, spânzurare sau prin muncă silnică a şase milioane de evrei. Numele lui Heydrich este strâns legat de acest genocid, la care au participat însă şi părţi din poliţie, armată şi din branşa industrială a Germaniei naziste. Astăzi, vila din Wannsee găzduieşte un important centru memorial.

Autor: Michael Marek / Vlad Drăghicescu
Redactor: Robert Schwartz