1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Soluţia europeană încă lipseşte

Lipsă de consens la reuniunea miniştrilor europeni de Externe. Germania are din ce în ce mai puţini aliaţi. Bernd Riegert relatează de la Bruxelles.

default

Ministrul federal de Externe Frank-Walter Steinmeier (stânga) şi omologul său polonez Witold Waszczykowski (dreapta)

Oficial, subiectul nu s-a aflat pe ordinea de zi a Consiliului miniştrilor de Externe ai Uniunii Europene fiindcă n-au existat propuneri noi privind soluţionarea crizei refugiaţilor care să fie supuse votului. Totuşi, reprezentanţii statelor membre au abordat şi această chestiune fără a ajunge la vreun consens.

Problema a fost lăsată pentru summit-ul european programat pentru 18 şi 19 februarie. În ciuda repetatelor cereri, partenerii UE nu se grăbesc să pună în practică propunerea Comisiei Europene de înregistrare a refugiaţilor în Grecia şi de distribuire a acestora în funcţie de cotele stabilite. Din cei 160.000 de refugiaţi aflaţi pe teritoriul Italiei şi Greciei numai 500 au fost repartizaţi altor state europene până acum. De asemenea, nici planul cancelarei Angela Merkel de a pune capăt migraţiei ilegale la graniţa dintre Grecia şi Turcia şi ca refugiaţii să fie împărţiţi pe cote şi aduşi în UE direct din Turcia nu prea are susţinere.

Puţini aliaţi de partea lui Merkel

Nici măcar Franţa nu mai încurajează politica doamnei Merkel privind refugiaţii. Premierul Manuel Valls respinge ideea de contingente. La reuniunea de la Bruxelles, ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Marc Ayrault, a fost, totuşi, destul de diplomat: "Relaţia celor două state ar trebui consolidată în vederea elaborării unui plan, împreună cu partenerii noştri, pentru a afla cum ne putem apăra mai bine interesele naţionale şi cum ne putem adapta capacităţile de care dispunem, noilor provocări."

La apropiatul summit european, cancelara Angela Merkel intenţionează să facă un bilanţ al eficienţei politicii în domeniul migraţiei de până acum. Un bilanţ cel mai probabil slăbuţ, apreciază diplomaţii europeni. Cu scopul de a apropia puţin taberele, preşedintele Consiliului European face turul Europei înaintea preconizatului summit. În plus, se apreciază că până la reuniunea la nivel înalt nu se va ajunge încă la o înţelegere cu premierul turc Ahmet Davutoglu. În context, europenii vor să afle cum poate fi mai bine protejată graniţa UE cu Turcia, dacă îngrijirea refugiaţilor în Turcia ar putea funcţiona şi cum ar putea fi combătuţi traficanţii de persoane.

Grenze Türkei Syrien Flüchtlinglager bei Kilis

Lagarul de refugiati Kilis, la granita turco-siriana

Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a respins planul statelor est-europene, al celor balcanice şi al Austriei referitor la o eventuală închidere a graniţelor pentru refugiaţi între Grecia şi Macedonia. "Cine încearcă prin măsuri simple să îndemne statele membre să se poarte ca şi cum Grecia n-ar deţine o frontieră externă a Uniunii Europene, ar trebui să ştie că nu va funcţiona. Formal sau informal, nu putem trasa noi graniţe ale Uniunii. Grecia este stat membru. De aceea avem datoria de a apăra cât mai bine graniţele exterioare ale acestei ţări." a afirmat ministrul Steinmeier.

"Locul Greciei nu e în Schengen"

Protejarea graniţelor exterioare n-a funcţionat până acum, susţin est-europenii. Grecia nu şi-a respectat obligaţiile, a criticat europarlamentarul slovac Richard Sulik la postul de televiziune german ZDF. "Grecia ar trebui exclusă din Schengen fiindcă pur şi simplu locul ei nu este în această comunitate", a adăugat Richard Sulik.

Politicianul slovac respinge temerile legate de haosul ce s-ar putea crea prin excluderea Greciei din Schengen - decizie ce ar putea transforma ţara într-un uriaş lagăr de refugiaţi. "Eh, grecii au armată mare. Ar trebui să implice armata ca să-şi apere ţara. Dar ei înşişi, grecii, ar trebui s-o facă. Momentan nu fac absolut nimic fiindcă speră că Europa se va ocupa de problemele lor, aşa cum a făcut în ultimii 6-7 ani."

Uniunea Europeană a iniţiat proceduri de înăsprire a controalelor în spaţiul Schengen, pe o perioadă de doi ani, începând din luna mai. Motivul: Grecia nu protejează îndeajuns graniţele exterioare ale comunităţii.

Tot pe problema refugiaţilor s-au reunit la Praga şi reprezentanţii "Grupului Vişegrad" (Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia). Premierul Viktor Orban respinge soluţiile cancelarei Angela Merkel. Într-un fel de duel la distanţă cu Grupul Vişegrad, ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a sugerat la Bruxelles sancţionarea ţărilor est-europene care nu preiau refugiaţi. Totodată Asselborn şi-a exprimat speranţa că aceste ţări nu se vor rupe de restul Uniunii.

"Banii nu rezolvă problema"

Europarlamentarul conservator Richard Sulik nu este de acord cu o asemenea părere. Uniunea Europeană nu este o comunitate solidară, ci una contractuală. "Uniunea se bazează pe ideea liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalului. Lucrul acesta trebuie respectat. Liderii UE şi cei din Germania n-ar trebui să-şi imagineze că banii rezolvă totul. Problema refugiaţilor nu poate fi soluţionată cu bani."

Ministrul luxemburghez Jean Asselborn, unul dintre ultimii apărători ai politicii germane privind migraţia, a reacţionat furios la declaraţiile politicianului slovac: "Domnul eurodeputat pesemne că nu a înţeles un lucru fundamental. Uneori trebuie să amintim faptul că ţările Vişegrad încă mai sunt state membre ale Uniunii Europene."

În UE atmosfera e tensionată. Multe ţări partenere sunt de părere că Germania ar trebui să-şi revizuiască politica în domeniul migraţiei şi să dovedească "solidaritate" cu majoritatea, afirmă surse diplomatice. În fond, prin deschiderea graniţelor, cancelara Angela Merkel este cea care a agravat problema. În timp ce miniştrii se ceartă, în UE sosesc zilnic aproximativ 2000 de refugiaţi.