Soluţii germane pentru crize europene şi euro-atlantice

Social-democratul Walter Kolbow şi Verica Spasovska - şefa departamentului DW pentru Europa Centrală şi de Sud-Est - în dialog despre Balcani, Europa şi NATO.

Să începem cu violenţele din Kosovo, care continuă şi după declararea independenţei. Walter Kolbow crede că situaţia Bruxellesului nu este deloc uşoară:

„Uniunea Europeană se confruntă cu o dilemă: pe de-o parte nu poate accepta revizuirea poziţiei fără a-i fi afectată imaginea, pe de altă parte se prefigurează un conflict de durată care va provoca mari greutăţi provinciei Kosovo. După părerea mea s-ar impunea formarea unei structuri federale pentru Kosovo, în care sârbii să se bucure nu doar de drepturi individuale ci şi de unele teritoriale. Viitorul european al celor două state este singura soluţie finală, pentru că Europa va avea din ce în ce mai puţine graniţe, aşa încât aceasta ar fi perspectiva şi pentru Kosovo şi Serbia.”

În Kosovo, ca şi în alte ţări din zonă, se vorbeşte des despre corupţie şi mafie la nivel decizional. Politicienii de acest gen există însă şi în alte ţări, unele chiar acceptate deja în Uniunea Europeană. Walter Kolbow din nou: „Politicieni corupţi şi implicaţi în structuri mafiote există, din păcate, nu doar în Kosovo, ei sunt aproape o prezenţă obligatorie în multe state în curs de dezvoltare, chiar şi în cele comunitare. De regulă însă, o dată cu democratizarea şi stabilizarea economiilor, aceste apariţii politice dispar treptat”.

La summitul NATO de la Bucureşti, Croaţia şi Albania speră să primească invitaţia de a adera la alianţa Nord-atlantică. Ce s-ar întâmpla însă dacă mai marii NATO nu vor cădea de acord asupra extinderii? Cât de motivate vor mai fi statele din Balcani, care rămân totuşi o zonă de conflict?

Walter Kolbow crede că: „S-ar putea să asistăm la o involuţie, dar o asemenea poziţie ar putea aduce un plus de flexibilitate în poziţia Greciei faţă de Macedonia”.

Un alt conflict, de dimensiuni mult mai reduse, de data aceasta chiar în cadrul aliaţilor este poziţia trupelor germane din Afganistan. La finele săptămânii trecute însă, preşedintele american George W. Bush anunţat că nu va apela la nici un fel de presiuni. Ce implică această schimbare de poziţie la nivelul discuţiilor din cadrul coaliţiei de la Berlin?

„Este evident că preşedintele Statelor Unite ale Americii s-a convins că Germania are argumente bune când susţine că vrea şi trebuie să rămână în nordul Afganistanului pentru a-şi continua misiunea. Suplimentarea efectivelor şi transferul soldaţilor în sud nu sunt posibile şi preşedintele a acceptat această poziţie, o decizie importantă înaintea summit-ului NATO, care va nu va rămâne fără ecou în rândul celorlalţi şefi de state şi de guvern din cadrul Alianţei Nord-atlantice”.